Este foarte dificil să convingi pe scară largă despre importanța politicii externe. Sunt activități cu durată în timp, care necesită planificări îndelungate, unde multe reuniuni se desfășoară în spatele ușilor închise iar rezultatele sunt rareori spectaculoase pentru omul de rând. Summitul București 9, desfășurat la București cu participarea șefilor de stat și de guvern ai statelor Europei Centrale și de Est, a Președintelui Statelor Unite, Joe Biden și a Secretarului General al NATO, a fost un prilej de a vedea în spațiul public un asemenea moment de vârf al politicii externe românești derulat și sub lumina reflectoarelor, în găzduirea Președintelui României Klaus Iohannis.

Construcția unui instrument de politică externă: de la acțiune aridă la rezultate spectaculoase

Abordările strategice sunt unele de adâncime și cu durată lungă, care produc efecte în timp. Și e dificil să ceri unui decident care are mandatul limitat să investească într-un proiect în care succesorul succesorului său va tăia panglica. Totuși proiectele strategice, planificate din timp, sunt și cele care pot duce la rezultate spectaculoase. Iar România a reușit să-și construiască un număr de instrumente despre care vedem cum livrează azi dividente servind interesele țării noastre și ale cetățenilor săi în domeniul securității, apărării și relațiilor externe în general.

Într-adevăr, România a reușit să facă pașii spre integrarea europeană și euro-atlantică după aderarea în cele două organizații. În cazul NATO, țara noastră are o amprentă mult mai importantă decât o arată greutatea sa strategică, numărul de cetățeni sau PIB-ul, sau, dacă vreți, numărul oamenilor sub arme. Aceasta e o realizare. În privința Uniunii Europene, România a început să ocupe poziții importante și de vizibilitate internațională, în ultima vreme, și acesta e un avantaj major, substanțial. Sigur e dificil de spus foarte exact dacă am atins potențialul proporțional cu poziția noastră în UE și postura de cel de-al 6-lea stat ca dimensiune după Bexit, însă drumul pe care ne-am angajat susține și perspectiva atingerii acestei dimensiuni – care va fi încununată de preluarea, la următorul mandat, a uneia dintre cele trei funcții de top ale instituțiilor europene.

În plus, am construit un sistem de parteneriate strategice în timp, cu minuțiozitate și atenție. Mai întâi pe cele cu relevanță europeană, apoi cele cu substanță reală, cu toate dimensiunile implicate, în prim plan fiind Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, în care dimensiunea economică e în curs de substanțiere. Și poate reușim să o adăugăm și pe cea tehnologică, ca și în cazul Marii Britanii sau a relației privilegiate cu Israelul. Am adăugat parteneriatele strategice cu Polonia și Turcia, care au împlinit deja 10 ani, precum și trilaterala Polonia-România-Turcia, la 9 ani de existență, care și-a demonstrat deja rezultatele vezi (https://adevarul.ro/news/eveniment/trilaterala-polonia-romania-turcia-raspunsul-solidar-fata-amenintarile-rusiei-marea-neagra-ucraina-est-1_6083b3ca5163ec427150bcd1/index.html).

Începând din 2015, din primul mandat Iohannis, instrumentarul s-a îmbogățit cu formatul București 9 și Inițiativa celor 3 Mări – I3S - aceasta cu relevanță mai degrabă economică și de consolidare a infrastructurii strategice Nord-Sud, între Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Adriatică. În primul caz, avem de a face cu un cadru în care statele Europei Centrale și de Est, statelele membre UE și NATO din flancul Estic, dezbat și-și coordonează eforturile și pozițiile în perspectiva summiturilor NATO, acolo unde își promovează elementele de agendă comune. Este cazul și acum, în perspectiva unui summit NATO crucial în 14 iunie la Bruxelles. Iar rezultatele se decantează clar în spațiul documentelor comune aliate.

Cu atât mai importantă realizarea românească de a avea prezent în cadrul dezbaterilor nu numai pe Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, care e natural să cunoască poziția comună, cât pe cea a Președintelui Statelor Unite, Joe Biden, în premieră în legătură cu statele din regiune, într-un moment crucial, după momentul masării recente a trupelor ruse în regiune, lângă frontiera Alianței, în Marea Neagră, Crimeea anexată și Marea Azov. Iată cum se probează, și de această dată, că aceste construcții strategice își arată utilitatea în timp, atunci când există interes, planificare și implicare în funcționarea acestor instrumente.

Intervențiile formale în summit: susținerea agendei Flancului Estic de către SUA și Secretarul General NATO

Componenta publică a summitului București 9 a prilejuit găzduirea fizică de către președinții statelor fondatoare, România și Polonia, parteneri strategici (care au desfășurat și o întâlnire bilaterală, ca parteneri strategici) și participarea în format videoconferință a celorlalți șefi de state și guverne și a celor doi invitați, Președintele SUA și Secretarul General al NATO. Discursurile date publicității dau elementele de bază ale conținutului dezbaterii, care a avut, desigur, și multiple alte componente care nu au făcut obiectul comunicării externe.

Președintele Klaus Ioannis, în intervenția sa, a marcat cadrul dezbaterii: cea de a patra reuniune a summitului Formatului București 9, cu obiectivul de a crea mesaje coezive și abordarea coordonată celor nouă aliați de pe Flancul Estic în perspectiva summitului NATO. Principalele teme asumate sunt întărirea și aprofundarea pe mai departe a legăturii transatlantice, “sprijinul valoros, reînnoit” pentru NATO și Articolul 5 al Tratatului de la Washington reiterat de către Președintele Biden și noua Administrație SUA, angajamentul de consolidare a apărării și descurajării pe Flancul Estic de către toți aliații.

Președintele României a remarcat și contextul preocupant marcat de mobilizarea de trupe de către Rusia în zona Mării Negre, în Crimeea anexată, în Ucraina și în jurul Ucrainei. Traducerea reacțiilor la amenințări și acțiuni aservite complexe se află în propunerile din cadrul procesului de reflecție NATO 2030 care trebuie să continue, pentru o permanentă adecvare și adaptare, și transpunerea rezultatelor acestei reflecții într-un Nou Concept Strategic al NATO, a cărei lansare va avea loc la viitorul summit.

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a folosit ocazia pentru a marca o continuitate a politicii Statelor Unite de apropiere și interes crescut în securitatea și apărarea Flancului Estic, așa cum a existat fără nici o sincopă în ultimii 20 de ani, de la Președinția lui George Bush Jr neîntrerupt, indiferent de succesiunea președinților. Reconstrucția alianțelor și angajamentul pentru întărirea relației transatlantice au fost evocate ca politică fundamentală a SUA, ca și cooperarea apropiată cu cele 9 state din Europa Centrală și de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Prezența președintelui american în cadrul reuniunii se datorează cu precădere României, și este un plus binevenit pentru Președintele Klaus Iohannis. Iar discursul președintelui american a vizat provocările globale de securitate – securitatea sănătății, schimbări climatice, securitate energetică, relansarea economică după pandemie – dar și elemente concrete ce țin de securitatea militară: întărirea posturii de apărare și descurajare a NATO, creșterea rezilienței aliaților în fața “acțiunilor destabilizatoare, economice și politice, ale competitorilor strategici” precum și eforturile pentru a contracara amenințările, importanța întăririi guvernanței democratice și statului de drept în fiecare stat membru, în cadrul Alianței și de jur împrejurul lumii.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat nevoia reconstrucției alianțelor și a întăririi NATO, întărirea unității dintre Europa și America de Nord și pregătirea Alianței pentru provocările de azi și din viitor, într-o lume impredictibilă și competitivă. Secretarul General a făcut apel la a face mai mult împreună – o adâncire și extindere a cooperării aliate – demonstrarea solidarității în fapte, nu numai la nivelul sprijinului politic afirmat, extinderea înțelegerii modului de abordare al securității și un interes pentru abordarea mai globală – deci un NATO global, cu acțiune globală – pentru a salvgarda lumea bazată pe reguli.

Temele priorităților românești și ale Flancului Estic în summitul NATO din iunie

Declarația comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9) este cel mai clar indicator public al elementelor de interes pentru România și statele din Flancul Estic al NATO ce urmează să se regăsească în documentele finale ale summitului NATO de la Bruxelles, sau măcar să fie promovate de cei 9, cu susținerea Statelor Unite și a Secretarului General al NATO. Acest document menționează evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor.

NATO este piatra de temelie a stabilității și securității euro-atlantice, iar Statele Unite sunt un aliat indispensabil apărării și securității europene. Sunt reafirmate, în acest document, legătura transatlantică “puternică și durabilă”, unitatea și solidaritatea aliate, Articolul 5 al NATO și baza de valori și principii democratice comune și o împărțire echitabilă a responsabilităţilor.

La capitolul amenințări și provocări distincte, sunt notate explicit acţiunile agresive ale Rusiei, creşterea prezenţei militare în vecinătatea imediată a NATO, recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, activităţile agresive hibride derulate de către Rusia care continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli. Se adaugă actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei,  cu referire la exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă și “un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei”. Dincolo de întărirea capacității de descurajare şi apărare, NATO își asumă, în privința Rusiei, deschiderea către dialog şi “către o relaţie constructivă cu Rusia” condiționat, “atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru”.

La capitolul amenințări preocupante se mai află terorismul – cu observația obiectivului ca “Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti, războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna destinate “a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a submina unitatea”, migraţia ilegală. Despre China, formularea declarației finale susține că “Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă”. În plus, exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii reclamă creşterea rezilienţei la nivel național şi aliat, prilej pentru introducerea în documentele aliate a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România.

Obiectivele României pentru actualul summit se traduc într-o creștere de capabilități aliate, cu precădere americane, în Flancul Estic, inclusiv pe teritoriul țării noastre, dar și egalarea statutului celor două părți, de nord și de sud a Flancului, pe ideea O alianță, un flanc, o apărare egală prin prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative) traduse prin constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.

Viitorul aliat: apărarea în toate direcțiile, politica ușilor deschise și parteneriatul strategic NATO-UE

Dezbaterea aliaților din formatul București 9 a fost substanțială în privința viitorului Alianței și a principalelor sale proiecte. Astfel, rămân în prim plan abordarea de tip 360 grade a tuturor amenințărilor, din toate direcțiile care vizează NATO, propunerile și soluțiile din procesul NATO 2030 și lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO. Din document aflăm despre deciziile așteptate la viitorul Summit NATO legate de conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării, modernizarea Structurii NATO de Forţe, și construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare, de prim interes pentru Aliații din Flancul Estic.

Un subiect extrem de important pentru statele prezente este politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy). În urma dezbaterilor recente și a evoluțiilor de la frontiera Ucrainei și din Marea Neagră, Declarația reafirmă faptul că “Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă”, vizând în mod fundamental Ucraina și Georgia, parteneri care aspiră să adere la Alianţă, cărora li se cere implementarea reformelor necesare, inclusiv respectarea valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Sunt elemente prezentate la Kiev în vizita Secretarului de Stat Anthony Blinken de săptămâna trecută.

În privința partenerilor like-minded, NATO vizează aprofundarea dialogului, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei în faţa oricăror interferenţe externe, asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest, sprijinind ferm independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional.

Declarația comună a statelor B9 mai notează relația de cooperare dintre NATO şi UE în faţa provocărilor de securitate comune, care trebuie integrată în formula parteneriatului strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE cu valorificarea potenţialului combinat al celor două organizaţii. Obiectivele strategice ar fi creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterea securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.

Pentru România, am avut două săptămâni de foc, marcate de realizări diplomatice și de politică externă majore reflectate în turul de forță al Trilateralei Polonia-România-Turcia de săptămâna trecută, cu relațiile de parteneriat strategic cu Polonia și România și prezența miniștrilor de Externe ai Ucrainei și Georgiei, urmată de Summitul B9 care a încununat eforturile de convergență a obiectivelor și asigurare a obiectivelor statelor Flancului Estic pentru Summitul NATO din 14 iunie. Iar aceste evenimente probează și activitatea susținută, și prestigiul, și relevanța României în eșafodajul regional și global. Prezența Președintelui Statelor Unite este un semn în plus al substanței și continuității Parteneriatului Strategic România-SUA care marchează susținerea americană pentru obiectivele strategice de securitate și apărare ale țării noastre.