Miercuri, 30 decembrie, la Bruxelles, a fost semnat formal acordul ce statuează relațiile între Uniunea Europeană și Marea Britanie după Brexit, începând cu data de 1 ianuarie 2021. Oricum avea loc sfârșitul perioadei de tranziție, dar de acum e clar, divorțul este oficial, precum și formula de colaborare post-Brexit e stabilită. După semnarea acordului de către reprezentanții europeni, un avion Royal Air Force a adus acordul la Londra spre a fi semnat și de partea britanică, acolo unde - miercuri noaptea – am avut votul pentru Acord în Parlamentul britanic. Votul din Parlamentul European va avea loc în luna ianuarie, după intrarea în vigoare provizorie în urma acordului dat de ambasadori și după acordul conform explicit dat în scris de către șefii de stat și de guverne ai celor 27 de state membre ale UE.

Sfârșitul tranziției Brexit: Două regimuri de reglementare între UE și Marea Britanie

Acordul ce intră în vigoare, și care reglementează relațiile bilaterlae UE-Marea Britanie, este acord preponderent comercial UE-UK, un acord al UE cu un stat terț, Marea Britanie. Acesta intră în atribuțiile comunitare și este dat spre negociere, pe baza unui mandat convenit de state, către Comisia Europeană și negociatorul francez Michel Barnier. De aceea, ratificarea acordului se face doar la nivelul Parlamentului britanic și al celui european, nu și la nivel național, la nivelul statelor membre. Nu sunt, deci, necesare ratificări naționale.

Sigur că această schimbare juridică fundamentală, care se consumă în noaptea de Anul Nou 2021, vine cu perturbări importante, oricât de bine s-ar fi pregătit autoritățile pentru acest eveniment. Cele 4 libertăți caracteristice spațiului unic european nu se mai aplică în relațiile cu Marea Britanie, așa încât încep să apară perturbări, obstacole, costuri, inclusiv componenta birocratică netarifară în vigoare. Acordul face trecerea de la sistemul de reglementare unic european la un sistem cu două regimuri de reglementare paralele, cel european cunoscut și cel britanic, în curs de formare, pe baze naționale.

Brexitul, în înțelesul legat de retragerea Marii Britanii din UE, ale cărui consecințe depline se consumă la 31 decembrie 2020/1 ianuarie 2021, este un acord cu costuri pentru ambele părți, atât pentru UE, cât mai ales pentru Marea Britanie, pentru că s-a retras din UE, are 660 miliarde de euro valoarea comerțului cu blocul comunitar și pentru că re-intrarea în comerțul cu Piața Comună se face din postura unui stat terț, extern, fără a mai rămâne nimic în vigoare din fosta postură de stat membru. Costuri au fost, însă, asumate de către partea britanică. Apoi birocrația în relațiile bilaterale crește și nu scade, pentru că se trece de la o jurisdicție, cea a UE, la două jurisdicții, deci trebuie respectate la trecerea frontierei, cu bunuri și persoane, regulile ambelor părți, și cele ale UE, și cele din Marea Britanie, cu criterii, documente, avize, autorizații, declarații vamale proprii.

Pe de altă parte, este un acord care reprezintă o victorie pentru ambele părți. Ambele părți au câștiguri și costuri rezonabile, împărțite și convenite echitabil, și câștigă prin acordul comercial. Mai întâi pentru că există un acord, nu este un no deal și are loc aplicarea regulilor internaționale, cu taxe, contingente, măsuri potrivit Organizației Mondiale a Comerțului. Apoi pentru că se comercializează fără taxe și fără contingente. Dar cu completarea tuturor documentelor necesare, cu înregistrare, autorizare și funcționare potrivit regulilor europene și britanice, aplicabile de fiecare parte suverană.

Impact și efecte ale noului acord. Formula minimală de plecare în viitoarele relații bilaterale

Acordul conține cel puțin 3 dimensiuni: Acord de Comerț, Liber Schimb și cooperare, cu relații economice, aviație, transporturi, pescuit și level playing field – competiția corectă și mecanismul menținerii ei în timp, respectiv soluționarea diferendelor și a litigilor eventuale într-o curte de arbitraj internațională; cooperarea pe securitate internă și judiciară, la nivel minimal, pe schimb de date – Marea Britanie nu mai are acces la bazele de date – pentru sistemul rapid de tranfer al deținuților și combaterea spălării de bani, a finanțării terorismului și criminalității organizate; schimbul de informații clasificate și cooperarea în domeniul energiei atomice în scopuri civile.

Sunt afectate toate domeniile, cu ocazia Brexitului de la 1 ianuarie. Implicațiile se răsfrâng la nivelul întregului spectru de domenii și incidența nu e deloc trivială, din contra. Există zone cu impact crucial major. Marea Britanie devine un start terț. Contează mult acordul semnat, dar efectele erau, juridic, aceleași și fără acord, în sensul în care perioada de tranziție se încheie. Brexitul, în sensul strict al ieșirii Marii Britanii din mecanismele de decizie și instituțiile UE, s-a consumat la 31 ianuarie 2020, dar acum regulile care se menținuseră pe parcursul anului 2020, în perioada de tranziție, se schimbă complet. Și sunt lucruri ce trebuie să fie clare pentru toată lumea, cu sau fără acord de liber schimb UE-Marea Britanie.

Apoi acordul nu acoperă toate domeniile și nici nu clarifică pe deplin fiecare element din fostele acquis-uri europene. Practic, părțile au agreat doar anumite subiecte pe care au produs negocierile. Sunt elemente selective din acquis. Sunt importante, soluționează cea mai mare parte din relațiile bilaterale, dar nu acoperă pe deplin elementlee pieței unice. E un standard minim, după care statele, inclusiv România, trebuie să își extindă acordurile cu Marea Britanie pe domeniile de interes reciproc, de data aceasta pe baze bilaterale. Nu este exclus ca acorduri noi să fie semnate și la nivel european, dar pe termen scurt, o asemenea perspectivă este exclusă, e greoaie și greu de anticipat.

Mizele și victoriile României: clauza și principiul de nediscriminare

Pentru România, în mandatul negociatorului șef Michel Barnier și în documentul final, sunt câteva realizări. Mai întâi, e vorba despre clauza de nediscriminare ca principiu inclus în Tratat. Și cu relevanță directă în chestiunea regimului de vize. Nu vom fi în situația SUA care are liberă circulație fără vize cu statele UE mai puțin noii intrați, inclusiv România. Și aici, orice regim de vize de orice fel se introduce odată, nediscriminatoriu, pentru toți cetățenii europeni. Iar subiectul nu e rezolvat printr-un act subsidiar, ci este un principiu negociat și abordat direct în Acordul de cooperare UE-Marea Britanie.

Petru România și statele din această regiune, o altă miză a fost acordul de cabotaj. Adică posibilitatea transportatorului rutier care face cursa spre Marea Britanie să poată să revină cu camionul plin, cu o cursă stabilită la Londra, pentru a nu dubla costul transportului. Firește că noul statut al Marii Britanii introduce probleme vizând mai ales țările de frontieră – odată ce pe aeroporturi lucrurile sunt clare. E vorba despre Franța, Belgia, Olanda și Irlanda, alături de Marea Britanie. Ele au nevoie de vameși specializați în traficul terestru auto și îi caută peste tot în UE – de 47 de ani de la intrarea Marii Britanii în UE, acolo nu era o frontieră și nu mai există experți, de aceea trebuie aduși în special din statele cu frontiere exterioare cu state terțe, inclusiv din România.

Firește că traficul va fi îngreunat. Vămuirea se poate face în țară și actele trimise – după ce s-au obținut codul unic și formularele de declarații vamale – în format electronic către vama prin care se iese din UE. Asta pentru a evita durata lungă a acestei proceduri. Deja cantitatea mare de mărfuri terestre face ca suprafețe extinse din sudul Marii Britanii, mai ales din comitatul Kent, să devină parcări enorme unde autocamioanele să aștepte vămuirea. Folosirea variantelor electronice ușurează transportul și trecerea frontierei pe culoare verzi.

Lucrurile sunt la fel de complicate și pentru cetățeni. Pentru cei aflați în Marea Britanie și înregistrați drept cetățeni sau rezidenți, lucrurile sunt simple. Pentru cei care sunt studenți, care au făcut cursuri online și nu au intrat încă în Marea Britanie, pentru cei care merg la muncă și pentru cei care rămân mai mult de 6 luni în Regat, e nevoie de viză. Turismul și intrarea fără viză e strict reglementată și restrânsă la câteva cazuri concrete, în Marea Britanie. De altfel, chiar și costurile taxelor de studii cresc de la simplu la triplu în cazul mutării din formatul anterior, comunitar, la cel de stat terț pentru Marea Britanie. Deci costuri mai mari pentru doritorii să studieze peste Mânecă.

Pentru imigrare, Marea Britanie a introdus un sistem de puncte care fac ca să fie privilegiați și bineveniți doar muncitorii calificați, surori și medici, investitorii, start up-urile și zona creativă respectiv cei înalți calificați. Sistemul de puncte vizează abilitățile și pregătirea, cunoașterea limbii engleze și mai ales pre-existența unui contract de muncă cu un salariu în valoare de peste 25.000 lire sterline  pe an, înregistrat. Acesta permite asigurarea unui trai decent pe teritoriul Marii Britanii. Doar așa se permite viza inițială pentru muncă și, respectiv, perspectiva unui cetățean european de a se stabili în Regat. La rând și în competiție cu toți ceilalți cetățeni ai statelor lumii.