Vizita președintelui Klaus Iohannis la Chișinău - prima de la preluarea mandatului în Republica Moldova și prima vizită oficială după preluarea mandatului de președinte de către doamna Maia Sandu – a avut în program exclusiv întâlnirea, felicitarea și discuțiile tete a tete și în cadrul delegaților plus declarațiile de presă. Mesajele sunt, însă, directe sau transparente, atât la nivelul Declarației comune semnate, cât și a declarațiilor publice ale președintelui României și al Republicii Moldova. Dincolo de felicitările pentru Președintele Republicii Moldova și alegerea cetățenilor săi, această vizită trebuie să fie și un prilej de reflecție, îngrijorare și gândire responsabilă la nivelul întregii clase politice de la Chișinău care trebuie să rezolve problema majorității și a guvernului pro-european cât mai curând, pentru a debloca finanțările reale ale deficitului bugetar și a relansării economice post-pandmie.

Cum se citește Declarația comună a celor doi Președinți?

În primul rând, nu e vorba despre o relație între state ci între președinți. Angajamentele luate reflectă exclusiv cele două instituții prezidențiale, dar conținutul are relevanță asupra întregii societăți și a cetățenilor Republicii Moldova, dar în primul rând la adresa clasei politice de la Chișinău. Documentul e constituit în abordări comune ce reflectă temele asumate de către ambele părți, și abordări individuale, asumate de către fiecare dintre părți.

Elementele comune se regăsesc în primul paragraf ce dă expresie relațiilor dintre părți: reafirmă caracterul special al relației bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură și istorie; cadrul relației este Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, la zece ani de la semnare; reconfirmă locul firesc al Republicii Moldova în familia europeană. Apoi declarația menționează explicit importanța deosebită a promovării respectului pentru limba, cultura și istoria comune, ca și patrimoniului cultural comun “care fundamentează relația privilegiată dintre România și Republica Moldova”.

Referirile sunt explicite și exclud orice formă de nuanțare sau revizuire: locul limbii, istoriei, culturii române e legat direct de relația privilegiată și de Parteneriatul Strategic, ca și drumul european al Republicii Moldova. Părțile se angajează la aprofundarea cooperării dintre statele România și Republica Moldova, cu accent pe aspectele de interes strategic, cu o acțiune comună, coordonată.

Abordările României și angajamentele Republicii Moldova în Declarația comună a celor doi președinți

România va susține integrarea europeană a Republicii Moldova ca obiectiv fundamental asumat de către Chișnău, care răspunde așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil și democratic, cu instituții publice moderne și cu o justiție independentă – iată și cele 4 direcții de susținere, de unde perspectiva de stabilitate și de dezvoltare economică și socială a Republicii Moldova. În plus, România se angajează să rămână cel mai sincer susținător al cetățenilor Republicii Moldova, în special în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

În ceea ce privește Republica Moldova, Chișinăul își reafirmă hotărârea de a continua edificarea unui stat democratic și prosper, inclusiv prin consolidarea parcursului său european. Republica Moldova își reafirmă angajamentul privind continuarea implementării reformelor democratice, pe deplin, cu un accent special pe cele legate de reforma justiției, statul de drept, combaterea corupției și asigurarea independenței mass-media. Acestea sunt domeniile de interes deosebit subliniate de către România.

Republica Moldova recunoaște public și explicit contribuția și relevanța proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România și se angajează pentru continuarea proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv și mai ales a proiectelor strategice de interconectare și a proiectelor din domeniul infrastructurii, precum și hotărârea de a susține și proteja prezența investițională a României în Republica Moldova. Aici referirea la situația Băncii Transilvania, dobânditor de bună credință – și cu toate asigurările necesare – a Victoria Bank, pe care au tăbărât pentru a bloca bunurile Procuratura (deși cei vizați sunt foștii proprietari, nicidecum actualul) este transparentă, deși aici sunt multe cazuri private de țepe, spolieri, furturi cu justiția cumpărată a investiților românești. E un avertisment care se regăsește și în declarația de presă a Președintelui Klaus Iohannis, și un angajament al Republicii Moldova luat de către Președintele Maia Sandu! Nu poți atrage investitori dacă nu ești de bună credință și dacă justiția nu e corectă în a judeca litigiile comerciale (pe care oricum Republica Moldova le pierde în instanțele international ulterioare, cu costuri pentru toți cetățenii săi).

Felicitări și angajamente reciproce în declarațiile directe

Declarațiile de presă ale Președintelui României reproduc pe deplin Declarația Comună și temele fundamentale regăsite acolo, dar are și câteva elemente fundamentale. Cel mai important este sublinierea relevanței alegerii făcute de către cetățenii Republicii Moldova pentru Președintele Maia Sandu, care a fost felicitate direct și explicit și Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța victoriei pe care a obținut-o la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020, “o victorie de o importanță istorică”, care reflectă susținerea cetățenilor în favoarea implementării reformelor democratice, în conformitate cu valorile integrării europene, subliniind direcția în care doresc să se îndrepte cetățenii Republicii Moldova, dar și un avertisment către politicieni, să nu se îndrepte în sens contrar!

Sunt reiterate și principalele angajamente asociate Parteneriatului Strategic și drumului european al Republicii Moldova: respectarea principiilor și a valorilor democratice, un stat de drept consolidat, o justiție independentă, lupta eficientă împotriva corupției. Fără însușirea acestor elemente la nivelul statului, prin reforme, Moldova nu va putea avea o dezvoltare armonioasă și durabilă. Președintele Klaus Iohannis a mai subliniat și semnificația faptului că Președintele României este primul oaspete primit de către Maia Sandu, după preluarea mandatului de Președinte, fapt care subliniază relația specială dintre România și Republica Moldova, “bazată pe comunitatea de limbă, cultură și istorie și fundamentată pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”.

România își asumă menținerea și promovarea Republicii Moldova ca temă prioritară pe agenda Uniunii Europene și a Statelor Membre ale Uniunii Europene, precum și consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Republica Moldova. România este și va rămâne prietenul sincer și principalul partener al cetățenilor Republicii Moldova. De asemenea, Președintele României a subliniat că România este alături de Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și că România va asigura întreaga asistență de care este nevoie pentru implementarea cu succes a programului său reformator și pentru gestionarea multiplelor crize cu care Republica Moldova se confruntă.

Declarația Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a început cu mulțumirile aduse României pentru numeroasele ajutoare aduse Republicii Moldova în ultimii ani – și primite pe sub podurile din Chișinău, departe de ochii opiniei publice, minimalizate și niciodată recunoscute la nivelul Președintelui Republicii Moldova în epoca Dodon. Este o recunoaștere necesară și binevenită, în spiritul Declarației comune, documentul semnat de către cei doi Președinți, fiind vorba despre bani ai contribuabililor români.

Ajutoare și sprijinul României pentru Republica Moldova

Sprijinul României pentru Republica Moldova începe de la finanțarea reformele anunțate în campanie de către Președintele Maia Sandu. Angajamentul este explicit din partea Președintelui României, Klaus Iohannis. În plus, Președintele a anunțat un set de ajutoare directe actuale, toate vizându-i doar pe cetățenii Republicii Moldova și instituția prezidențială, singurele componente pro-europene din eșafodajul de la Chișinău.

Noul pachet de sprijin din partea României pentru cetățenii Republicii Moldova înseamnă.

- Încheierea cât mai rapidă a grantul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro,subânțelegându-se că un nou acord de 100 milioane de euro va urma după cheltuirea sumelor acordate deja de România;

- Susținerea procesului de vaccinare anti-COVID-19 a cetățenilor Republicii Moldova, prin furnizarea a până la 200.000 de doze de vaccin și trimiterea unei echipe de experți români, care să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare, cu condiția - avertisment a cooperării strânse cu autoritățile de specialitate ale Republicii Moldova și implicarea acestora. Aici contează enorm și implicarea autorităților Republicii Moldova.

- România va furniza medicamente, echipamente medicale și de protecție pentru îngrijirea pacienților COVID-19;

- România are în vedere sprijinirea agricultorilor din Republica Moldova cu 6.000 de tone de motorină.

- 250.000 de euro vor fi destinați consolidării societății civile și a independenței mass-media din Republica Moldova;

- cooperare aprofundată pe linia justiției şi a luptei anti-corupție;

- Susținerea procesului de reformă a sistemului de învățământ din Republica Moldova, precum și acordarea de locuri de studii, cu bursă și fără bursă, în învățământul preuniversitar și superior de stat;

- Ministerul Apărării Naționale din România va realiza transferul către Republica Moldova a unei donații separate de medicamente și echipamente destinate combaterii pandemiei de COVID-19.

Avertismente

În aceeași linie a ajutoarelor, s-au mai adăugat câteva teme de sprijin care presupun angajamente reciproce dar și implicări mai largi, ale altor puteri de la Chișinău, în primul rând Legislativul – modificările legislative pentru reforme – și Executivul, aplicarea angajamentelor în această direcție. Astfel, declarația Președintelui Klaus Iohannis presupune și faptul că vor fi continuate proiectele comune de interconectare strategică, mai ales în domenii precum energie, infrastructură rutieră și feroviară, comunicații.

Și aici, în spațiul public, se revine la mențiunea din Declarația comună referitoare la protejarea investițiilor românești, care să fie realizate în siguranță, investiții în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, confesiunea sau orientarea politică, așa cum s-au realizat și până acum. Au fost reiterate și temele consolidări comunității de limbă, cultură și istorie dintre România și Republica Moldova, parte importantă a intereselor României și condiționalitate clară a relației bilaterale de Parteneriat Strategic.

Și în ceea ce privește soluționarea conflictului separatist din regiunea transnistreană, Președintele României a reiterat condițiile și principiile soluționării din punctul de vedere al României: cu respectarea integrității teritoriale, independenței şi a suveranității Republicii Moldova și, mai ales, fără afectarea viitorului pro-european al Chișinăului.

Firește că cei doi Președinți au abordat și alte teme care nu fac parte din sfera publică. Temele spinoase ale relației bilaterale trecute sunt bine înțelese la Chișinău, iar Președintele Maia Sandu are toate detaliile despre așteptările și modul în care poate curge relația bilaterală și la nivele mai intime, mai serioase și profunde, în spații de relevanță strategică. Deschiderea și voința celor doi Președinți este evidentă, însă e necesar ca și eșafodajul instituțional al Republicii Moldova să urmeze voința manifestată la urne și cea afirmată de către cei doi președinți în Declarația comună. Fără a exista presiuni sau ingerințe, există o așteptare directă asupra soluției propuse de către Președintele Republicii Moldova pentru alegeri anticipate și pentru numirea unui guvern pro-european așteptat.