România și Statele Unite au ajuns la un vârf în relațiile lor bilaterale odată cu vizita în Statele Unite de la începutul lunii octombrie(7-11) a miniștrilor Apărării, Nicolae Ciucă, și al Economiei, Virgil Popescu. Cu larga contribuție a Ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman, cel care a și făcut cel mai important lobby și a anunțat în premieră acordurile pregătite de partea americană, România a avansat apropierea bilaterală prin acordul militar pe perioada 2020-2030, precum și acordul pe energie nucleară, care reflectă și aplică în practică, cu investiții în valoare de 8 miliarde de dolari, declarația prezidențială Trump – Iohannis semnată în august 2019 la Casa Albă. Dacă mai adăugăm semnarea finanțării cu 7 miliarde de dolari a proiectelor nucleare civile de către Exim Bank US și aranjamentele deschise către terți investitori americani pentru investiții în energie, dar și proiectul autostrăzii și liniei ferate Gdansk-Constanța în marja Inițiativei celor Trei Mări, avem o ilustrare completă a relevanței și cooperării strategice româno-americane la această oră.

Acordul militar și Foaia de parcurs 2020-2030

„Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030” a fost semnată de ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, și de secretarul apărării al SUA, Mark Esper. Documentul avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în România, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Cei doi oficiali au discutat și despre evoluția Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite în domeniul militar și perspectivele de intensificare a cooperării în domeniul apărării, prin oportunitățile oferite de implementarea Foii de parcurs, ca elemente esențiale pentru asigurarea securității țării noastre și a stabilității în regiunea Mării Negre.

România sprijină puternic rotația militarilor SUA în regiunea Mării Negre. Înțelegem că un astfel de angajament presupune, pentru noi și pentru ceilalți aliați, generarea unor capacități adecvate”, a spus ministrul Ciucă, accentuând faptul că intensificarea programului de exerciții desfășurate pe teritoriul României, în cadru aliat și bilateral cu forțele armate ale SUA, este parte a obiectivului general de consolidare a prezenței și vizibilității NATO pe flancul estic. Ministrul a subliniat preocuparea Armatei României pentru îmbunătățirea  elementelor de mobilitate militară, dovadă fiind programele demarate deja pentru modernizarea infrastructurii bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

O altă temă importantă dezbătută a fost contribuția României la eforturile de partajare echitabilă a responsabilităților, pe toate dimensiunile sale - resurse alocate, capabilități dezvoltate şi participare la operațiuni, misiuni şi activități aliate. A fost subliniat faptul că țara noastră este un aliat responsabil care menține alocarea a 2 la sută din PIB pentru apărare. Secretarul american al apărării a declarat că SUA apreciază faptul că România este un aliat robust, iar legătura dintre cele două națiuni a devenit, în timp, mai puternică, reiterând angajamentul substanțial al României la apărarea antirachetă aliată, prin găzduirea sistemului Aegis Ashore. De asemenea, Mark T. Esper a subliniat că SUA rămâne angajată ferm alături de România în promovarea păcii, democrației și libertății.

Prezența americană - descurajare militară și aport de securitate în Regiunea Mării Negre

În contextul vizitei oficiale efectuate la Washington, ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, a avut convorbiri cu membri ai Senatului SUA, respectiv cu senatorul democrat Jack Reed, co-preşedinte al Comisiei pentru forţe armate, şi cu senatorul republican Ron Johnson, preşedintele Comisiei pentru securitate internă şi afaceri guvernamentale şi co-preşedinte al Subcomitetului pentru Europa şi cooperare regională în domeniul securităţii. Subiectul a fost și o nouă abordare americană a relevanței strategice și a politicii față de regiunea Mării Negre.

În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona Mării Negre, ţinând cont de recentele evoluţii din regiune, la angajamentul României în calitate de partener strategic şi aliat de încredere al SUA, precum şi la etapele viitoare ale cooperării bilaterale în domeniul securităţii şi apărării. În context, a fost apreciată Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030, semnată de ministrul român cu omologul american. A fost subliniat angajamentul României în programele de dezvoltare și inovare, respectiv interesul pentru implicarea industriei naționale de apărare în dezvoltarea cooperării cu parteneri externi, în vederea asigurării securității aprovizionării și a transferului de tehnologie pentru mentenanța și producerea echipamentelor militare în țara noastră.

“Ministrul apărării Ciucă și secretarul apărării Esper au semnat o foaie de parcurs bilaterală într-un acord de apărare pentru anii 2020-2030. Acest acord de apărare reconfirmă angajamentul SUA de a sprijini România să se apere împotriva puterilor străine maligne și a-și prezerva integritatea teritorială“, a mai spus Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, la Bucharest Forum. Vizita ministrului apărării naționale la Washington a venit după ce SUA au anunțat în luna iulie o reașezare consistentă de trupe, prin retragerea a 11.900 de militari americani din Germania, dintre care în jur de 5.400 vor fi relocați în state aliate. Această decizie presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”.

“Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper, la 29 iulie. Actuala suplimentare de trupe este parte a prezenţei SUA în România absolut necesară pentru descurajarea ameninţărilor regionale.

Acordul nuclear civil româno-american: Centrala Cernavodă și cercetarea de prim plan în domeniul nuclear

Și în domeniul energiei nucleare, vizita în SUA a permis parafarea acordului dintre Statele Unite și România referitor la programul legat de cooperarea civilă nucleară. Acordul este complex și vizează mai întâi retehnologizarea Unității 1 Cernavodă – aflată spre finalul duratei de viață, dar și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă păstrând tehnologia CANDU 6, cu tehnologie și expertiză americană, după încheierea negocierilor cu partea chineză în urmă cu 6 luni. Realizarea acestui proiect va avea loc în cadrul unui consorţiu euro-atlantic.

Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.  Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul pentru securitatea energetică în regiune. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța.

În ceea ce priveşte Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legatură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, faza de parafare reprezintă atingerea unui acord de principiu asupra textului şi principalelor elemente ale dezvoltării proiectelor şi părţilor implicate, proiectul de acord urmând a fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM, cooperarea în cadrul acordului fiind subordonată prevederilor naţionale, europene şi internaţionale.

Scopul Acordului Interguvernamental este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate şi siguranţă nucleară şi, implicit, întărirea securităţii, diversităţii, siguranţei în exploatare şi stabilităţii energetice şi de mediu ale României. Este vorba, în fapt, despre nu mai puțin de 5 proiecte de cooperare: retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a reactorului 1 Cernavodă, construirea reactorului 3 și 4, construirea unui depozit pentru deșeuri slab și mediu radioactive, cooperarea și cercetarea comună pentru centrale de generația a patra, cu posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România - pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare - și realizarea la Institutul  de cercetări nucleare de la Pitești a unui centru de excelență pentru pregătirea în domeniul siguranței nucleare.

Acordurile de finanțare semnate în SUA

Acest parteneriat va asigura securitatea energetică, va conduce la creștere economică și va implementa cele mai înalte standarde de siguranță. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic național al țării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate dar și obiectivele europene Green Deal.

Statele Unite și România vor continua să consolideze relația bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administrația Trump. În cadrul P-TEC, SUA și România co-prezidează un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. Acest grup de lucru este și el o bază și o temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic și comercial

Firește că aceste proiecte nu se pot dezvolta dacă nu e identificată și sursa de finanțare. Separat de acordul parafat pe energie nucleară și cooperare nucleară civilă, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US – inclusiv energie nucleară şi gaz natural lichefiat şi din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

De asemenea, la Washington DC, a avut loc o întâlnire a ministrului Economiei Virgil Popescu cu reprezentanţii USDFC (The United States International Development Finance Corporation) în vederea posibilităţii extinderii acestui interes financiar prin implicarea diferitelor instituţii de finanţare ale SUA.  În ceea ce priveşte componenta de finanţare, SUA îşi exprimă interesul ferm în utilizarea Exim Bank, US International Development Finance Corporation şi alte instituţii finanţatoare aplicabile şi disponibile din SUA care să sprijine finanţarea globală a proiectelor.

La nivel strategic, investițiile americane de această dimensiune, ce presupun recuperarea din activitatea pe termen lung și foarte lung a acestor capacități de producție energetică, asigură cele mai puternice garanții de securitate, dar și interesul pentru menținerea trupelor americane rotaționale în România. Pentru că investițiile și interesul funcționării lor e cel care conduce la interesul american de lungă durată în cooperarea cu statele gazdă, deci garantează durabilitatea Parteneriatului Strategic România-SUA.

Infrastructura critică strategică în flancul estic al NATO: autostrada și calea ferată Constanța-Gdansk

Și, pentru a asigura și componenta capacității de transport strategic în interiorul NATO și de-a lungul flancului Estic al NATO, și prin prisma experienței și exercițiilor de desfășurare a forțelor din anii trecuți – când tacurile Abrahms au trebuit să evite drumurile și căile ferate românești nepregătite pentru greutatea echipamentului american - SUA vor începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia și statele flancului Estic, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică.

“Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Adrian Zuckerman. E adevărat că proiectul are, evident, dublă utilizare.

Acest anunț are o dublă valoare strategică. În primul rând, proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa” reprezintă unul dintre cele 27 de proiecte principale susținute de România și de Polonia în cadrul Inițiativei celor Trei Mări I3S – Adriatică, Baltică, Neagră – platformă de cooperare angajată la nivel prezidențial, care are obiective de interconectare în domeniile transporturi, energie și digital. I3S a fost inițiată de Varșovia, prin cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic România-Polonia, și care a atins deplina maturitate politică la summitul de la București din 2018, când au participat și Comisia Europeană și Germania, ajungându-se la sinteza dintre angajarea SUA la nivel strategic în investiții în flancul Estic al NATO și Europa Centrală și de Est cu interesul UE de dezvoltare regională și coeziune prin atingerea nivelului mediu de dezvoltare al UE în statele noi membre ale Uniunii.

În al doilea rând, proiectul RAIL 2 SEA are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km. Totodată, un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Regiunile Mării Baltice, la nord, și Mării Negre, la sud, reprezintă punctele principale de interes în apărarea flancului estic al NATO și, prin urmare, aceste proiecte anunțate de SUA au și o valență în direcția mobilității militare în cadrul NATO, mai ales că Polonia și România sunt statele care vor beneficia de unele dintre cele mai mari creșteri ale prezenței militare americane, după relocarea forțelor din Germania.