Unul dintre cele mai importante momente pentru politica externă a României este reuniunea ambasadorilor de ziua diplomației, în jurul lui 1 septembrie. Alături de discursul de politică externă al Președintelui României la întâlnirea cu Corpul diplomatic acreditat la București, care are loc la sfârșit de ianuarie, sunt cele două momente definitorii care trasează direcțiile politicii externe românești. Anul acesta în condiții speciale, de coronavirus, în format online, reuniunea a avut cele mai consistente mesaje în discursul și prezentările ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. Angajamentul ferm pentru un parcurs european ireversibil al Republicii Moldova se traduce prin două paliere, sprijinul pentru cetățenii acestei țări, și incurajarea revenirii la efortul apropierii de valorile europene și la reformele autentice în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova de către autoritățile de la Chișinău.

Priorități de politică externă. Oficiali, decidenți și invitați

Reuniunea a fost una inedită și, spre bucuria mea, deloc trivială sau formală. A trădat preocuparea majoră dar și reflecția profundă în legătură cu evoluțiile lumii din jurul nostru, a relațiilor și instituțiilor de care aparținem, la impactul cu pandemia de coronavirus, o evoluție și tendințe receptate din linia întâi, chiar de către cei care se află la confluența cu lumea exterioară și o pot percepe în evoluție cel mai bine. Toată această experiență și lecții învățate s-au decantat iar rezultatele inedite sunt de primă importanță în evaluarea tendințelor pentru orice cercetător în relațiile internaționale.

Cu atât mai interesante și elementele din partea publică a acestei reuniuni, cât și cele pe care le-au putut extrage specialiștii din MAE ca urmare a dezbaterilor cu ușile închise împreună cu ambasadorii români, o arhivă bogată ce spune multe despre situația actuală a lumii în care trăim și a perspectivelor instrumentelor și instituțiilor pe care le cunoaștem. Reuniunea a avut, deopotrivă, aportul unui număr de oficiali și invitați, al unor personalități străine reflectând pozițiile NATO, UE, ale partenerilor strategici diverși – Spania, Coreea de Sud – și ale vecinilor și potențialilor parteneri strategici – Ucraina.

Președintele României, Klaus Iohannis, a insistat pe noile calități, abilități și trăsături pe care actuala criză le reclamă din partea diplomaților și a consulilor, dar și a factorilor decidenți - un plus de atenție spre anticipare, de inventivitate, dar și de flexibilitate. Președintele a subliniat continuitatea și predictibilitatea priorităților strategice ale politicii externe a României care s-a axat, în mod consecvent, pe coordonatele esențiale ale creșterii rolului României în cadrul Uniunii Europene și al NATO, precum și pe consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Președintele a exprimat aprecierea pentru modul în care diplomații români s-au angajat pentru asigurarea liberei circulații a cetățenilor români în interiorul Uniunii Europene, spre și dinspre țară, precum și pentru repatrierea lor din cele mai îndepărtate zone ale lumii, pentru facilitarea asigurării tranzitului de mărfuri esențiale economiei românești și de echipamente medicale atât de necesare pentru combaterea pandemiei, în condiții dificile, ce au reclamat asumarea de riscuri personale. Personalul consular a primit majoritatea laudelor anul acesta, proporțional cu gradul de încărcare, dificultatea acțiunilor și eforturile enorme în timp de pandemie.

Președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a insistat pe calitatea activității și colaborării cu instituția pe care o conduce, marcând direcțiile de întărire a rolului României în interiorul UE și al NATO, pe consolidarea parteneriatelor strategice transatlantice și a relațiilor bilaterale cu partenerii tradiționali. Robert Cazanciuc, fost secretar general al MAE român, a insistat pe impactul pe care tehnologia va continua să-l determine prin accelerarea și transformarea multora dintre procesele politice, economice și sociale cu care eram obișnuiți.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a relevat pandemia prin prisma izolării unei lumi globale interconectate și a subliniat necesitatea – dar și responsabilitatea diplomației românești – de a restabili libera circulație a persoanelor, cu precădere la nivel european pentru cetățenii români. Salutând sprijinul financiar stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru fiecare stat, președintele Camerei a remarcat, printre principalele schimbări ale lumii de azi, accelerarea digitalizării, creșterea gradului de reziliență şi coeziune socială, precum și o altă abordare a industrializării pentru a crește siguranța lanțurilor de aprovizionare globale, fără a uita dimensiunea ecologică. După trecerea în revistă a diplomației parlamentare – într-o succesiunea UE, NATO, relații bilaterale, preponderent cu Republica Moldova și Parteneriatul strategic cu SUA - Marcel Ciolacu a relevat condițiile speciale în perioada diplomației virtuale

Primul ministru Ludovic Orban, cu un discurs mai politic și accentuând nevoile de adaptare a comunicării la variantele fără auditoriu direct, a susținut eliminarea aventurilor diplomatice în favoarea constantelor respectării angajamentelor față de partenerii strategici - SUA, UE, NATO - dar şi faţă de toţi partenerii noştri din toate organizaţiile internaţionale în care România este parte. Îmbunătățirea dialogului, predictibilitatea în orientările strategice, intensificarea cooperării în orice domeniu este posibil - economic, cultural, universitar, ca priorități ale guvernului.

Premierul Orban a mai adus în prim plan apelul la reguli comune europene în cazul pandemiei pentru a evita măsuri unilaterale, implicarea și urmărirea dimensiunii economice de către toți diplomații şi promovarea intereselor economice la nivel internațional, precum și proiectarea imaginii realităţii de astăzi a României, sunt dezideratele trasate la nivel guvernamental. Premierul nu a uitat relațiile cu Românii din alte țări pentru care este necesară menținerea unei legături active și permanente pentru ca aceștia să se simtă susținuți, reprezentați, ajutați, să nu piardă legătura cu România și să se întoarcă atunci când au oportunități. Investițiile străine și pregătirea privind alegerile au fost, de asemenea, menționate în discurs.

Cea de-a doua zi a Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2020 a avut ca invitați miniștri de Externe din țări vecine, parteneri strategici, aliați și parteneri globali. Sesiunea plenară cu participarea ministrului ucrainean al afacerilor externe, Dmytro Kuleba – prezent la București în vizită oficială la doar două zile după prezența Ministrului ucrainean al Apărării Alexyi Taran - s-a axat pe implicațiile actualei crize asupra politicii externe şi de securitate a Ucrainei. Oficialul ucrainean a subliniat că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României, având în vedere contextul geografic, dar şi geopolitic, și a accentuat faptul că militarizarea Peninsulei Crimeea are implicații atât asupra securității României, cât și a UE şi NATO în ansamblul lor.

Șeful diplomației ucrainene a subliniat importanța asigurării unor măsuri de prevenire şi descurajare a unor tensiuni potenţiale în regiunea Mării Negre mulțumind României pentru rolul cheie al țării noastre în decizia Consiliului Nord-Atlantic de recunoaștere a Ucrainei ca partener al NATO cu oportunități extinse. Relația cu Ucraina este într-un real proces de îmbunătățire sensibilă, cu interese crescute și în ariile relațiilor strategice, a schimburilor comerciale, diversificarea cooperării energetice și sporirea conectivității prin infrastructură, fără a ignora problema de interes a minorităților naționale din Ucraina.

Fundamente de politică externă a României în vremuri de Covid-19

Elementele fundamentale ale direcțiilor de politică externă ale României, acum și în viitorul apropiat, au fost acoperite de către Ministrul de Externe Bogdan Aurescu, în două discursuri, cel de deschidere a lucrărilor, dar poate și mai bine conturate în discursul din a doua zi, la capitolul lecțiilor învățate din criza pandemică și impactul asupra relațiilor internaționale și a instituțiilor de care aparține și România.

Ministrul Afacerilor Externe a anunțat asumarea din start a contextului internațional, european și regional complicat, dinamic și adesea impredictibil, la preluarea mandatului, peste care s-a așezat problematica legată de pandemia de coronavirus. Fără referiri la greaua moștenire și la eforturile necesare reabilitării imaginii României față de abordările aventuriste ale majorității și guvernării anterioare, cu relevanță și în politica externă, prin acțiuni unilaterale marcate de impredictibilitate – chiar dacă stopate de postura Președintelui României de titular al politicii externe și al reprezentării externe a statului român – discursul a avut o abordare pragmatică, practică, concretă, dar și elemente de poziționare absolut necesare pentru clarificarea posturii României în raport cu noile propuneri și inițiative, inclusiv cele legate de adaptarea la evoluțiile globale dinainte și din timpul pandemiei.

Calificată drept cea mai dificilă pentru diplomația română de după 1989, perioada ultimelor 6-8 luni ale anului 2020 a fost marcată de nevoia de eforturi într-un ritm cu totul intens și nevoia de rezolvare a unor probleme cu care diplomația românească nu s-a mai confruntat. Nu e vorba doar de reacția la pandemie și la nevoile cetățenilor români ci și de decriptarea de provocări și tendințe noi în relațiile internaționale, alături de accelerarea sau favorizarea unora preexistente.

Ministrul a subliniat lansarea unui proces de reflecție privind impactul pandemiei asupra politicii externe a României, în curs, cu o adaptare ce înseamnă și conservarea pilonilor de bază ai politicii noastre externe - creșterea profilului și rolului nostru în cadrul Uniunii Europene și al NATO, respectiv dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum și susținerea pentru multilateralism, pentru dreptul internațional și valorile democratice. În plus, diplomația românească revine la nevoia gestionării crizei de către decidenții din capitale, de către Ambasadori, de unde nevoia de a reveni la pregătirea pe această dimensiune.

Pandemia de Covid-19 a reclamat acțiuni pragmatice, practice și urgente de apărare a intereselor și drepturilor cetățenilor români – fie că vorbim despre asigurarea coridoarelor de transport de mărfuri și de persoane în interiorul Uniunii Europene, despre repatrierea cetățenilor români din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii sau despre sprijinirea altor autorități române pentru facilitarea transporturilor aeriene cu echipamente necesare combaterii pandemiei. Reformarea ministerului și realizările mandatului au fost principalele elemente ale acestui discurs-raport de activitate de etapă al Ministrului de Externe, care coincide și cu sfârșitul mandatului parlamentar.

Principiile diriguitoare anunțate pentru întreaga activitate sunt cele de profesionalism, rigoare, eficiență și corectitudine, ca și postura anunțată de diplomat de carieră, care alcătuiesc portretul unui ministru tehnocrat la conducerea MAE. Rolul în alegerile prezidențiale și generale în diaspora – o problemă a predecesorilor săi, reforma Ministerului – la bază fiind politica de cadre și rigoarea rotației după 4 ani la post și criteriile reintegrării în pozițiile din Centrală la revenire – și agendă solidă a acțiunilor de politică externă au fost direcțiile raportului ministrului. Opțiunile sale au fost aliniate pe o ierarhie Parteneriatul Strategic cu SUA, NATO, afaceri strategice și de securitate, UE, parteneriate și relații strategice bilaterale, Republica Moldova, relații multilaterale.

Elemente de poziție ale României în politica externă și dosarele momentului

În discursul său, Ministrul de Externe a voit să clarifice și să definească elemente de poziție ale României atât la nivelul politicii externe, cât și în dosarele momentului. Un bun exercițiu pentru a elimina sau replica măcar criticilor pentru absența unei politici externe a țării nostre sau pentru perceputul haos și presupusa incongruența acțiunilor sale pe terțe spații.

La nivelul NATO, este relevantă implicarea activă a României în procesul de reflecție menit să conducă la consolidarea dimensiunii politice a Alianței și continuarea măsurilor aliate de consolidare a descurajării și apărării, întărirea posturii NATO pe Flancul Estic și atenție strategică sporită pentru zona Mării Negre inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România și la Marea Neagră, care este binevenită. Tot pe palierul afacerilor strategice și de securitate, preocuparea majoră este pentru persistența conflictelor înghețate în regiunea Mării Negre și erodarea regimului de control al armamentelor convenționale, securitatea nucleară.

Creșterea profilului României în cadrul Uniunii Europene se referă și la contribuția activă la definirea agendei de politică externă a Uniunii. În contextul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, urmărim cu prioritate consolidarea poziției țării noastre în cadrul Uniunii și îndeplinirea obiectivelor asumate, precum aderarea la Spațiul Schengen și finalizarea MCV. România rămâne profund preocupată de gestionarea migrației, politica de extindere, Parteneriatul Estic, Pactul Ecologic European la nivel European, sprijinind decizia privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord.

Consolidarea stabilității şi securității în Balcanii de Vest, precum și dezvoltarea pe principii democratice și promovarea creșterii și integrării economice, sunt elemente esențiale de politică ale României direct și prin intermediul UE, obiective ce presupun o prezență activă a României în regiune și transferul propriei experiențe privind procesul de integrare.

În ceea ce privește acțiunile în plan multilateral, la nivelul organizațiilor internaționale și regionale, prioritar este proiectul strategic al Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, ca și angajamentul României pentru cooperarea regională la Marea Neagră ca modalitate de implementare a cooperării economice și de promovare a stabilității și prosperității într-o regiune de interes strategic pentru România

De reținut sunt și pozițiile exprimate de România în dosarul tensiunilor din Mediterana de Est - reiterând solidaritatea cu Grecia și cu Cipru, s-a făcut un apel ferm la dezescaladare și revenirea la negocieri, în conformitate cu dreptul internațional, având în vedere și importanța strategică a parteneriatului dintre Uniune și Turcia. Același apel la reluarea negocierilor, în conformitate cu dreptul internațional, vizează și găsirea unei soluții durabile a Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, în baza soluției celor două state. România susține, prin acțiunile sale, și în limitele capabilităților sale, evident, aceste procese.

Opțiunea fermă a României pentru descurajarea acțiunii unilaterale, care produce anarhie și dezordine la nivel internațional, respectul față de reguli care este esențial la nivelul relațiilor internaționale și includerea valorilor democratice între criterii duc la respectul pentru reguli, pentru drept, precum și pentru democrație susținut de România în toate condițiile, cu precădere în contextul recentei crize din Belarus.