Nici în cele mai negre vise ale sale actualul Președinte al SUA, Donald Trump, nu credea că va ajunge în luna martie în an electoral pentru alegerile prezidențiale, unde vizează al doilea mandat, și să fie în această situația complicată. Mai întâi, criza de coronavirus a izbucnit și l-a prins pe picior greșit: după ce a minimalizat gripa dată de coronavirus, a revenit cu greu pentru a lua măsuri dure. Apoi la alegerile primare democrate, Joe Biden și-a luat un având greu de prognozat după primele săptămâni și s-a detașat în câștigător. În fine, tot mai multe elemente de război informațional au izbucnit avându-l în prim plan, cu zvonuri și bârfe – unele semi-confirmate, altele rezultat al fake news – vin și spun că America lui Trump a reacționat arogant și egoist, că a încercat fie să cumpere cu un miliard în exclusivitate vaccinul împotriva coronavirusului ce se face în Germania, fie a luat jumătate de milion de teste de detectare a bolii din zona cea mai afectată din Italia, Lombardia, aruncând în aer solidaritatea transatlantică.

Alegerile Primare: Biden for President

Rivalitatea dintre fostul vicepreședinte democrat Joe Biden, care candidează la Președinție, și președintele Donald Trump este bine cunoscută. Ea vine încă din perioada electorală 2016, atunci când criticismul lui Trump la adresa administrației precedente Obama a atins culmi nebănuite. Dar ea s-a concretizat și în celebra tentativă de a pune sub acuzare pe băiatul lui Joe Biden în Ucraina, fiind vorba, potrivit unor convorbiri telefonice date publicității, chiar despre forțarea și condiționarea președintelui ucrainean Vladimir Zelenski cu blocarea ajutorului militar dat de SUA Ucrainei pentru a deschide o anchetă și a pune sub acuzare perechea Biden, tată și fiu, pentru acțiunile băiatului în firma Burisma și presupusele presiuni ale tatălui pentru combaterea corupției și schimbarea unor procurori corupți, dar care aveau în grijă exact dosarul firmei unde fiul era membru în Consiliul de Administrație.

De altfel, subiectul a fost și principalul motiv și capăt de acuzare la impeachment-ul lui Donald Trump din începutul de an, soldat cu închiderea dosarului prin votul majoritar al senatorilor republicani, în condițiile în care Camera Reprezentanților, majoritar democrată, a votat actul de punere sub acuzare a Președintelui Trump. De altfel rivalitatea se conturează tot mai mult și pe temele legate de coronavirus. Dar mai ales în cele legate de responsabilitate și reclădirea relațiilor și alianțelor SUA cu restul statelor lumii, zdruncinate în anii de mandat de către Președintele Donald Trump.

Ei bine, după o plecare în cursă modestă, votul din Carolina de Sud și, ulterior victoria din Super Tuesday au făcut ca Joe Biden să preia autoritar conducerea cursei de nominalizare în primarele democrate, iar după ultimul vot de marți, 17 martie, în cele 3 state în care votul s-a desfășurat – tot din motive de coronavirus – distanța s-a mărit la cote greu surmontabile, 1181 de delegați pentru Biden față de doar 885 pentru Bernie Sanders, rivalul său, încât fostul vicepreședinte lansează deja mesaje de raliere a electoratului iar Bernie Sanders e împins să se retragă din cursă chiar de acum, astfel ca toate tunurile să fie puse de democrați pe Donald Trump. Actualul președinte Donald Trump a primit tot marți nominalizarea formală a Republicanilor pentru un nou mandat.

S-a spus că Donald Trump și-ar fi dorit confruntarea cu Joe Biden. S-a mai spus că și-a ales singur contracandidatul atunci când l-a vizat prin acțiunea externă purtată de avocatul său personal, Rudy Giuliani, și prin schimbarea ambasadorului SUA la Kiev, Masha Yovanovici - un diplomat de carieră care se păzea de încălcarea statutului său și era deranjată de ingerința unei persoane fără rol și poziție în statul american precum fostul primar al New Yorkului în relațiile americano-ucrainene. Acum alegerea sa, dacă a fost una, sau cel mai negru coșmar al său, dacă și-a dorit să îl elimine pe Joe Biden din cursă, se întâmplă, și Donald Trump intră în ultima turnantă a cursei prezidențiale din 2020 cu fostul vicepreședinte al lui Barack Obama în cursă.

Coronavirus: glume, fake news, teorii ale conspirației și realitatea dureroasă

Președintele Donald Trump a tratat criza de coronavirus într-o glumă, minimalizând-o și chiar făcând haz de ea. Măsurile luate au fost unele puerile și cu greu a fost consiliat și a acceptat că trebuie să intre în format de criză, ca să nu zicem de război. Președintele SUA a ajuns să gestioneze o situația gravă, în care SUA aveau, joi seara, 11.700 de cazuri înregistrate și 174 de morți, iar două vase militare-spital au plecat spre cele 2 zone cele mai afectate, statul New York și statul Washington, pe ambele coaste ale SUA.

Formulele de evoluție și pantele de îmbolnăvire sunt amețitoare, iar modelul Italiei grevează mult pe perspectiva americană asupra impactului coronavirusului asupra populației americane. E bine că abordarea s-a schimbat radical, că există alocări de fonduri și măsuri, dar costurile reacției tardive ar putea fi importante și ar putea cântări greu. Amplificarea teoriilor conspirației în revistele conservatoare favorite ale președintelui ca și pe postul Fox News, unde înșiși moderatorii au ieșit să-și ceară scuze că au minimalizat molima, e un prim indicator al problemelor de imagine ce vin pe această dimensiune pentru președintele american.

Mai mult, însuși punctul forte al lui Trump, Economia, se clatină înfiorător. Mai întâi războiul petrolului între saudiți și ruși, care a atins apogeul chiar în această perioadă – cu petrolul Ural ajuns la 19 dolari pe baril și e în scădere și petrolul saudit la 6-8 dolari, cu preluarea deplină a piețelor rusești de către Aramco - compania de stat saudită, pentru a pedepsi companiile de stat și private ruse că nu s-au aliniat la reducerile de producție propuse de OPEC - au afectat toată industria americană de petrol și gaz de șist. Apoi coronavirusul a lovit puternic în bursa americană, cu căderi record zi după zi, anunțând intrarea în recesiune și o creștere abruptă a șomajului, cele mai proaste vești pentru perspectiva realegerii președintelui Trump.

Fake News, egoisme, aroganță, război informațional: Donald Trump în mijlocul tuturor controverselor.

Dar poate cea mai gravă problemă și cu impact major asupra lui Donald Trump este un adevărat război informațional lansat pentru a rupe relațiile transatlantice. UE anunțase deja că Rusia se ocupă cu accentuarea panicii și cu pasarea blamului, respectiv cu re-naționalizarea politicilor și distrugerea UE, având la bază nevoia de izolare și blocarea frontierelor. În ciuda eforturilor Comisiei Europene și ale președintei Ursuley Von der Leyen, statele nu au fost de acord cu menținerea frontierelor interne deschise, deși studiile au arătat o întârziere restrânsă la până la 24 ore a răspândirii coronavirusului prin tranzitul străinilor. E suficientă sosirea resortisanților proprii.

Poate cel mai mare scandal a fost lansat prin anunțul că Donald Trump ar fi oferit un miliard de dolari pentru vaccinul pe care-l dezvoltă un centru de cercetări din Germania. Nu știm cât e adevăr, dar varianta preluării în exclusivitate, doar pentru cetățenii americani, a vaccinului a părut o enormitate: una e să finanțeze cercetarea cea mai avansată și să beneficieze toată lumea, alta să preiei singur, în mod egoist, produsul pentru tine și populația proprie. Solidaritatea e aruncată în aer!

Ceea ce știm este că Comisia Europeană a finanțat imediat centrul respectiv cu 80 milioane de euro, ca și alte zone de cercetare avansată din UE pentru realizarea unui vaccin contra coronavirusului. Și autoritățile germane au recunoscut indirect că cineva dorea să cumpere vaccinul. Fără a fi vorba de exclusivitate. Iar managerul american al centrului de cercetare german a fost schimbat din funcție. Însă alte confirmări nu există, doar zvonuri neconfirmate dar nici negate de autoritățile germane sau europene.

Pe de altă parte, la fel de scandaloasă a fost știrea multiplicată de ziarele italiene joi, 19 martie, potrivit cărora America lui Trump ar fi cumpărat 500.000 de teste pentru coronavirus din Lombardia, zona cea mai afectată din Italia. Aceasta pare mai aproape de zona fake news și război informațional, având în vedere numărul mare de teste – inexplicabile pentru Italia, care nu a ajuns la asemenea nevoie și, sigur, nu la asemenea stocuri. Deși e neverosimil, până la negarea completă, acest zvon ca și multe altele cu surse incerte se plimbă nestingherite, asta în timp ce îmbogățiții de criză și speculanții fac furori mai peste tot prin Europa, crescând prețuri și făcând stocuri, alături de multiple comportamente iresponsabile de ignorare a regulilor auto-izolării, carantinei sau a ieșirii fără motiv pe stradă care nu fac decât să accentueze criza.

Or a devenit o certitudine că această criză nu poate fi rezolvată doar într-o singură țară. Cel mai probabil va fi una de durată, va avea mai multe valuri de egalizare, primul fiind așteptat să fie și cel mai nimicitor. De aceea efortul de combatere este nu numai unul european, dar unul global. Dacă într-o zonă a globului se respectă regulile iar în alta nu, virusul va reveni. De aici și nevoia unor reguli stricte care să fie respectate pe o perioadă lungă de timp. Și de către toată lumea. În solidaritate. În speranța ca un vaccin serios și corect făcut ca și tratamente eficiente și verificate să poată să apară cât de curând și să fie validate la utilizare în masă. Însă perspectiva este de cel puțin 6-8 luni de zile, dacă nu chiar un an și pentru vaccinurile deja făcute și intrate în teste pe voluntari sănătoși.