La alegerile din Hâncești candidatul socialiștilor, Ștefan Gațcan, a fost avantajat din mai multe puncte de vedere. Despre rezultatul alegerilor din circumscripția 38, discordia dintre PAS și PPDA, dar și alianța PSRM-PD, scrie editorialistul Nicolae Negru, într-un editorial pentru Ziarul Național

Semne diactirice

Alegerile din Hâncești au confirmat ceea ce se știa deja: că prezența scăzută îi avantajează pe socialiști, ai căror alegători sunt mai disciplinați și mai puțin pretențioși față de candidații care li se propun. Gațcan a fost avantajat și de eliminarea din competiție a reprezentantului Partidului „Șor”, eliminare în care s-a simțit o puternică influență a lui Dodon ca înlocuitor al lui Plahotniuc.

Atrăgând votanții lui Șor, candidatul socialiștilor a obținut cu 1 866 voturi mai mult (38,4%), decât la alegerile din 24 februarie 2019, deși prezența la vot a scăzut de la 41,9% la 23,33%. De unde rezultă că nu s-au prezentat la alegeri doar votanții proeuropeni. S-au speriat de coronavirus, i-a dezgustat ciondăneala dintre PAS și PPDA? Lista PSRM adunase doar 15,95% din voturi la alegerile din 2019 în circumscripția din Hâncești.

Sondajele nu sunt de neglijat, Maia Sandu și-a confirmat ratingul, dovedindu-se a fi o locomotivă mai puternică decât Andrei Năstase și Octavian Țîcu luați împreună. E adevărat că și Olesea Stamate e un orator mai bun decât Grigore Cobzac, care nu a strălucit în dezbateri, mai și bâlbâindu-se atunci când a încercat să explice de ce a candidat, după ce refuzase să candideze pentru PAS.

Dacă partidele proeuropene mergeau cu un singur candidat, câștigau un mandat important din punct de vedere simbolic. PAS are o poziție puternică, dar insuficient de puternică pentru a învinge de unul singur. Din păcate, rezultatul alegerilor poate adânci discordia dintre PAS și PPDA, ceea ce nu ar fi bine în perspectiva alegerilor prezidențiale. O corabie cu mulți căpitani riscă, după cum s-a văzut la Hâncești, să dezorienteze matrozii și să naufragieze.

PD e în pierdere semnificativă, dacă ținem cont că mandatul precedent i-a aparținut. Dorin Chirtoacă s-a făcut de râs, tot spunând că se va retrage fără a se retrage. Declarația post-factum de nerecunoaștere a alegerilor, în condițiile unui rezultat rușinos, e rușinoasă. Deși nelipsit de calități, Chirtoacă se agită excesiv, se comportă băiețește și MPU arată ca o corabie de căpitani, fără matrozi.

xxxx

S-a aflat săptămâna trecută de la Dodon că reîmpărțirea puterii între PSRM și PD nu se referă la funcțiile de vârf. Ion Chicu va rămânea în continuare prim-ministru, și tot Zinaida Greceanâi va ordona închiderea și deschiderea microfonului în Parlament. Informația respectivă varsă un pic de lumină asupra naturii relațiilor dintre Dodon și Filip. Acestea nu par să fie de egalitate. În mod normal, PD ar trebui să-i revină funcția de premier, dacă PSRM își dorește președinția Legislativului. Mai cu seamă în situația când PD e singura formațiune cu care Dodon mai poate încheia un acord de guvernare.

Să fie dependent Pavel Filip și alți deputați de Dodon, așa cum se vorbește? Modul de împărțire a turtei guvernamentale pare o probă indirectă în acest sens. Dodon mai spune că și „politica externă echilibrată” prorusească, pe care a promovat-o până acum, va continua, ceea ce înseamnă că și funcția de ministru de Externe le va aparține socialiștilor, chiar dacă formal o va ocupa un democrat. De altfel, dinspre PD nu a venit deocamdată niciun semnal că nu ar agrea numirea unui reprezentant al Republicii Moldova în Uniunea Economică Eurasiatică, deși Parlamentul nu a ratificat vreun document care ar confirma că Republica Moldova ar deține acolo statut de observator, după cum pretinde Dodon.

Ca și alianța dintre ACUM și PSRM, alianța PSRM-PD are un iz trădător și Pavel Filip va da seama pentru aceasta.