Pe bune, fraților, devine plictisitor și obositor să scrii despre Republica Moldova... Oricât nu aș înfrumuseța textul cu zorzonele și zeflemea, tot nu pot scăpa de impresia că adie a ceva foarte rău mirositor și lugubru de la ceea ce sunt nevoit să scriu. Putem repeta de nenumărate ori că e marasm absolut, că e schizofrenie, că avem o societate gangrenată de la vlădică la opincă, tot degeaba! În afară de insulte și acuzații din toate părțile nu culegi mare lucru…

Iată, spre exemplu, cum să explici faptul că 60% din acei rămăși în R. Moldova ar vota pentru aderarea la UE, iar totodată 54% ar vota împotriva Unirii? Sau așa o cifră: același sondaj, 32% zic că ar vota pentru Unire, iar la opțiuni electorale partide unioniste – ioc! Și uite idiotisme din astea sunt claie peste grămadă! Explicația e la suprafață și e foarte simplă : propaganda rusească și războiul hibrid. În sfârșit încep a pricepe câte unii, precum deputatul din primul parlament, Alecu Reniţă (mă rog, el poate o ştie de demult, nu-i cunosc opiniile). Dar iată aud parcă cum deja începe a hohoti o parte din galeria de pom-pom girls (indiferent dacă poartă pantaloni sau fuste) al acestui circ: ah iată-l din nou pe ăsta cu „mâna moscovei”! Bine, fraților, oi fi eu țicnit, fie, numai că în RîMî președinte e Dodon, iar tot ce mișcă între Prut și Nistru e controlat de oamenii lui, sau de acei obedienți Kremlinului. Admirați!

23 FEBRUARIE Toată conducerea RîMî a sărbătorit această zi. De la Halat-Alb până la acei care chiar au fost la o recepție la Amabasada Rusiei. Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi; Ministrul Apărării, Victor Gaiciuc; șefi ai administrației separatiste de la Tiraspol, Victor Ignatiev și Oleg Beleakov; șeful Marelui Stat Major al Ministerului Apărării, Igor Gorgan; șeful adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Artur Gumeniuc; șeful adjunct al Serviciului Protecție și Pază de Stat, Petru Corduneanu; șeful Inspectoratului General de Carabinieri, Ștefan Pavlov; secretarul general al Guvernului, Liliana Iaconi; secretarul general al Parlamentului, Adrian Albu... Și mulți alții! „Securitate de stat” zice careva? În principiu, am putea pune punct final aici la textul de azi. Și felicita pom-pom girls-urile! Da, vom aminti, pentru a îngroşa trăsătura absurdului, că 23 februarie a fost ziua armatei sovietice.

CAPITALIŞTII ROŞII Săptămâna care vine se vor împlini 28 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru. În toți acești ani baronii roșii de la Tiraspol și-au crescut imperiul și au făcut ce au vrut pe teritoriul RîMî. Și nu doar ieri. Krasnosselski şi astăzi trece ca prin unt prin AIC, iar la ieșire este așteptat de către un întreg alai de escortă! Un alt separatist și „inamic al păcii”, Victor Gusan, e posesorul unei întregi insule în delta Dunării! Iar dacă toate astea nu sunt suficiente, vom aminti că Tiraspolul face presiuni asupra tutror, inclusiv OSCE, pentru ca băncile lor să iasă în largul mare al capitalismului! Halal de așa război, și zice eu... Apropo, rândurile respective conțin și un răspuns clar şi evident la cum poate fi oprită definitiv această absurditate pre nume „Transnistria” (dacă vreți, numiți asta „soluţionarea „conflictului””).

DECLARAŢIE Repede mai evoluează unii: de la „război civil” până la proiect de declarație „extremistă” (calificativul îi aparține lui Diakov) în Parlament pentru comemorarea zilei de 2 martie! Ce mimicrie, tovarăși! Pariez că dacă ar fi continuat coaliția celor de la ACUM cu PSRM totul ar fi fost exact invers: PD ar fi venit cu un proiect de declaraţie, iar ACUM ar fi zis că e „extremistă”. Pilonul în jurul căruia dansează pom-pom-girls-urile ar fi fost același – PSRM.

NOBLEŢE ÎMPUŞCATĂ Noutatea care m-a dezgustat cel mai mult: un cerb nobil, un animal din cartea roșie, care a fost reintrodus cu mare dificultate în Codrii noștri a fost împușcat de niște braconieri, aparent pentru a fi vândut la un restaurant din Chișinău. Totul e armonie și toate decurg în cel mai firesc mod pe acest pământ. Inclusiv în RîMî.

Chiar nu mai am nicio poftă să continui. Voi trece rapid peste ştirile care mi-au părut semnificative în mod telegrafic:

CEDO-RESPONSABILITATE Greceanîi este aparent responsabilă de o condamnare a Moldovei la CEDO. Să vedem ce va mai zice Chicu acum după declaraţiile sale furioase referitoare la dosarul „Gemenii”.

NU VĂ DIORGĂIŢI PMAN a fost rezervată oficial de socialiști pe tot anul înainte! Fiecare week-end al anului 2020! Asta zic și eu frică de proteste!

SPPS PARTY Cât timp șeful de la SPPS se odihnește la ambasada Rusiei, subalternii au făcut zob o mașină nou-nouță, un RAV 4, nu o Dacie oarecare, la Hânceşti. Fiindcă ei fac acum ce vor! Sau cel puțin așa cred: că pot face ce vor!

DOROGOI BRAT Ucraina anunţă că RîMî ar putea cumpăra gaze cu aproximativ 20% mai ieftin. La preţ de piaţă. Nu la preţul cu care ni-l vinde prieteneşte Rusia.

PARTIDE! MULTE PARTIDE! FOARTE MULTE PARTIDE! E probabil cea mai importantă noutate a săptămânii: CCM a luat o hotărâre cel puțin stranie. Ei au zis că legea partidelor nu e bună. Sesizarea a fost depusă de un oarecare grup, „Oameni, Natură și Animale” în... iunie 2019! Trecută oarecum neobservată, noutatea respectivă poate deveni o veritabilă bombă în viitorul cel mai apropiat. Isteria crescândă a socialiștilor la adresa unioniştilor, imposibilitatea de a mai masca ridicolul maşinaţiilor între actorii actuali (toți actorii!), chiar și cu suportul pom-pom girls-urilor, care demult au depășit stadiul tinereţilor inocente, toate denotă că arsenalul în configurația actuală s-a cam epuizat. Dacă pământul fuge de sub picioare, el va fi schimbat!

În acelaşi timp România renovează case de cultură, grădiniţe, concepe planuri de dezvoltare între localităţi înfrăţite (săptămâna trecută comuna Băcioi s-a înfrăţit cu Oradea), iar UE şi Occidentul finanţează programe precum PARE 1+1 prin care moldovenii pot să-şi creeze afaceri, să creeze locuri de muncă.

Cam astea au fost. Cireșica de pe tort din această săptămână aș multiplica-o până la numărul bisericilor mitropoliei lui Kantarean, precum a făcut Iisus cu pâinea, să le ajungă tuturor. Cică au fost tipărite 1500 de exemplare care așa și se cheamă: „Pomelnicul familiei Dodon”. Eu cred că el și așa e suficient de pomenit de cetățenii recunoscători, dar... vrea omul pomenire, ce să-i faci?