Confruntări pe scară largă au fost lansate de către Turcia în Idlib, sătulă de ofensiva constantă a trupelor loialiste ale lui Al Assad împotriva rebelilor pe care-i susține – Armata Siriană Liberă – și a posturilor sale de observație. Uciderea unui număr de soldați turci luni, 3 februarie, pe când președintele Erdogan se afla la Kiev, a determinat o intrare în forță a trupelor turce în regiune, avertismente împotriva regimului și a Rusiei direct pentru tolerarea acestor atacuri și o retaliere pe scară largă ce a determinat uciderea la 76 de soldați ai lui Assad, dar și a unui număr substanțial, neprecizat, de soldați ruși. Rezultatul este împingerea căsătoriei de conveniență și tot mai deranjantă Rusia-Turcia către un divorț cu scântei.

Confruntări turco-siriene în Idlib

Provincia Idlib a rămas ultimul punct de rezistență al opoziției unite sunnite siriene, pe care Al Assad, secondat de Armata Arabă Siriană – dar a cărei coloană vertebrală e asigurată de militari iranieni care au dobândit real sau fictiv cetățenia siriană – împreună cu poliția militară rusă, companiile militare private ruse, cu miițiile șiite pro-iraniene, cu luptătorii iranieni din forțele externe – Al Quds, Pasadarani – le-a eliminat din mai toate zonele de dezescaladare din Siria, în dorința unei epurări sectare, în perspectiva oricărei forme de alegeri viitoare. 

Alungarea sunniților nu a fost deloc pe placul Turciei, care susține în Siria exact această componentă a opoziției majorității sunnite, spre deosebire de Iran și Rusia, care sunt de partea guvernului allawit (o sectă șiită) a lui Bashar al Assad. Azi, Idlibul, provincie la frontiera de sud a Turciei și la Vest de râul Eufrat care adăpostește deja 3 milioane de rebeli, dintre care 1,5 milioane refugiați care s-au mutat de mai multe ori din celelalte zone, este singurul punct de rezistență și este sub presiunea războiului.

În baza acordului din 2018, în formatul Astana, Turcia a blocat orice acțiune în Idlib și încercare de recuperare a teritoriului prin introducerea a 12 puncte de observație și garantarea încetării focului și a oricăror atacuri împotriva regimului. Însă Assad, secondat de aviația rusă, a declanșat ofensiva contrar angajamentelor, pe motiv că Turcia nu a reușit să separe combatanții de opoziție pe care-i susține, din Armata Siriană Liberă, de teroriști, cum sunt numite de către Al Assad multe din grupările de opoziție, iar Rusia achiesează pe baza prezenței pe teren a Hay'et Tahrir al-Sham, fostul Front al Nusra, care acum 9 ani, la începutul războiului civil, jurase loialitate față de Al Qaeda. 

Joaca de-a pasarea pisicii - cine încalcă acordul între Rusia și Turcia și nervozitatea lui Erdogan

De aici începe binecunoscutul joc de-a șoarecele și pisica al Rusiei, care a înfuriat Turcia. Deși asigură aviația și acoperirea aeriană trupelor combinate ale lui Al Assad, Rusia susține că nu controlează pe deplin trupele regimului, atunci când are probleme. Apoi, când i se invocă faptul că încalcă acordurile de la Soci, în format Astana, replică în legătură cu faptul că Turcia nu și-a respectat angajamentul de a separa rebelii de teroriști – lucru imposibil în acel teren – și că-și rezervă dreptul de a ataca teroriștii în cauză.

În ofensiva trupelor loialiste, șase posturi de observație turce au fost înconjurate deja și schimbau focuri cu forțele Armatei Arabe Siriene ale lui Assad și cu trupele ruse ce le însoțeau. Turcia a introdus rapid un convoi de vehicule blindate pentru a-și proteja trupele, președintele Erdogan avertizând Rusia să nu-i stea în cale și indicând faptul că simt că Rusia îi înjunghie pe la spate cu comportamentul ei.

Cum accelerarea ofensivei lui Assad din decembrie s-a făcut prin bombardarea spitalelor, piețelor și școlilor, urmată de o formă locală de blitzkrieg, Rusia primește partea principală de blam, fiind responsabilă de atacurile aeriene. De altfel, acțiunile au fost condamnate deopotrivă de către ONU și Statele Unite, iar organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au subliniat ofensiva incalificabilă asupra civililor și facilităților civile destinată să alunge populația sunnită peste graniță, în Turcia.

În atacul de luni, 3 februarie, patru soldați turci au murit pe loc și un al cincilea și un angajat civil au murit mai târziu la spital, ridicând bilanțul la 7 morți, alți 7 soldați turci fiind răniți. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, au fost 220 atacuri aeriene în Idlib luni și alte 133 marți, și, chiar dacă de uciderea militarilor turci a fost făcută responsabilă artileria siriană a lui Assad, nu e mai puțin adevărat că majoritatea bombardamentelor provin din atacurile aeriene ale Rusiei.

Pentru Turcia, atacul de la începutul lunii a fost un punct de cotitură și o escaladare incalificabilă. Turcia a trecut la ripostă și a lovit nu mai puțin de 50 de ținte ale regimului, omorând peste 76 militari loialiști. În final, s-a demonstrat că cei uciși nu au fost numai soldații regimului, ci și ruși și iranieni. Președintele Erdogan a anunțat că, dacă Rusia nu-și controlează pupilii sirieni, își va face singură dreptate, anunțând că întreaga ofensivă începută la 12 ianuarie este o încălcare a acordurilor și că nu va mai ignora, din acest moment, niciun atac.

De altfel, în încercarea de a diviza forțele lui al Assad și a ușura rezistența în Idlib, forțele rebele sunnite au atacat orașul Alep din apropiere, aflat sub controlul regimului din 2016. Strategia e menită să deschidă un al doilea front, mai ales că Armata Sirială Liberă, a rebelilor sunniți susținuți de Turcia, controlează zona de la nord de Alep, care mai beneficiază și de o zonă de interdicție aeriană de facto, fapt ce blochează atacurile aeriene rusești.

Cum zona la Est de Eufrat e controlată aerian de Statele Unite, un acces aerian al Turciei ar inversa radical situația de pe teren în Idlib. Însă Washingtonul e reticent pentru că orice acces poate determina atacuri împotriva kurzilor din SDF – Forțele Democratice Siriene, deplasate deja cu 10 km în sudul frontierei turce și separați prin patrule ruso-siriene aparținând regimului.

Retrageți-vă sau vă alungăm noi! Separarea regiunii Idlib: nouă operațiune turcă

Guvernul sirian al lui Al Assad a reușit să disloce în ultimele două luni de acțiuni militare deja peste 400.000 de oameni din Idlib către frontiera cu Turcia, prin acțiunile directe și cele ale aviației ruse, doar înainte actualei ofensive. Reacția Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost aceea de a anunța că Turcia nu va lăsa armata siriană să avanseze în Idlib și să preia spațiul rezervat opoziției siriene în regiune, potrivit înțelegerilor existente. El le-a spus reporterilor că acum forțele susținute de Rusia alungă cetățenii nevinovați și îndurerați după multiple pierderi și părăsirea repetată a caselor în care trăiau, spre frontierele Turciei.

Președintele turc a insistat că Turcia și Rusia ar trebui să se așeze și să-și rezolve pașnic diferențele în ceea ce privește viitorul Siriei și propriile lor interese pe teren. Turcia o va face fără mânie, pentru că cei care se așează cu mânie se ridică cu pierderi multiple, susține Erdogan. Poziția nuanțată vine după cuvinte mai dure rostite la adresa responsabilității Rusiei pentru moartea propriilor soldați. 

De joi, confruntările între trupele turce și cele siriene și pro-regim sunt multiple și repetate în jurul orașului Saraqeb, carre se află la intersecția între autostrăzile M4 și M5 din regiune. Ele sunt foarte importante și despart zonele care ar trebui să rămână sub controlul regimului de cele pe care Turcia dorește să le controleze pentru a păstra rebelii pe teritoriul sirian și familiile lor în siguranță în Idlib, și aici să vină și refugiații sirieni majoritar sunniți din Turcia. Forțele siriene atacă pe un spațiu larg în zona rurală, iar avioanele siriene și ruse bombardează intens toată zona dimprejur. Bombardamentele din ultimele 9 luni au făcut 1500 victime civile, iar doar între 20 și 30 ianuarie, 83 civili au fost omorâți în Idlib numai de către forțele guvernmentale.

Pe de altă parte, Președintele Erdogan a avertizat forțele lui Al Assad să se retragă din Idlib dincolo de linia punctelor sale de observație. În caz contrar, vor fi forțate să se retragă chiar de către Turcia. Ultimatumul pentru retragere este fixat de către Turcia la sfârșitul lunii februarie, în caz contrar e anunțată ofensiva generală a trupelor turce. De altfel, Turcia înțelege ca trupele sale terestre și aeriene să se poată mișca liber în zona de operații și în Idlib să poată desfășura operațiunile necesare.

Confruntări militare ruso-turce în Idlib

Relațiile ruso-turce sunt tot mai tensionate în Idlib. Și termenii în care cele două state se abordează nu sunt tocmai cele mai prietenești. De la mesajul președintelui Erdogan către Rusia și forțele sale de lunea trecută “să stea deoparte”, atunci când a lovit țintele sub formă de retaliere, vorbind despre faptul că “nu e nevoie să intrăm într-un conflict puternic sau contradicție serioasă cu Rusia, în acest moment”, mergând până la constatarea “vedem care sunt limitele relațiilor și cooperării ruso-terce în Siria”, mesajele sunt tot mai deconcertante, ca să nu spunem virulente. În plus, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, notează chiar o schimbare a naturii conflictului în Siria, după ce armatele turcă și siriană – cu larga participare a trupelor ruse de pe teren – se bombardează reciproc și schimbă focuri zilnic.

Disputa fundamentală a vizat orașul Saraqeb și autostrăzile M4 și M5, care delimitau de fapt zona de control turc de cea a regimului. Trupele ruse și siriene au mers mai departe cu ofensiva, ignorând ultimatumul turc stabilit până la sfârșitul lunii februarie, ultimatum care impune revenirea la pozițiile anterioare, dincolo de punctele de observare turcești din Idlib, care sunt astăzi în marea lor majoritate înconjurate și izolate de loialiștii lui Al Assad.

De partea cealaltă, Rusia a reclamat faptul că militanții susținuți de Turcia (Armata Siriană Liberă) au declanșat atacuri asupra trupelor ruse. Mai grav, mai mulți militari ruși (numărul nefiind precizat) au fost uciși în urma acestor atacuri, aceasta fiind prima confirmare formală a existenței unor victime în această rundă de confruntări sângeroase. În plus, atacurile împotriva pozițiilor forțelor ruse și a forțelor guvernamentale siriene continuă, cu originea în zona controlată de Turcia, susține Kremlinul.

Ministerul rus de Externe a comunicat faptul că “există o creștere periculoasă a tensiunii și o izbucnire de violență în Idlib, iar experții militari ruși și turci sunt uciși în mod tragic” ca urmare a acestor ciocniri. Ar fi vorba despre peste 1.000 de atacuri ale militanților în ultimele două săptămâni ale lunii ianuarie, care au făcut sute de victime siriene, mai menționează MAE rus, care nu a anunțat nici el numărul de soldați ruși și turci morți în aceste confruntări. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președintelui rus, a anunțat faptul că “în zona de responsabilitate turcă continuă acțiuni agresive ale grupurilor teroriste și acțiunile lor agresive sunt îndreptate împotriva forțelor armate siriene și a locațiilor militarilor ruși din Siria.”

Cât despre loviturile turce de retaliere, Ministrul rus al Apărării s-a plâns că nu a fost avertizat de către Ankara în privința activității militare turce din Idlib. Considerată de partea turcă un test al limitelor și acceptabilității ofensivei siriene în Idlib, operațiunea ruso-siriană s-a dovedit una periculoasă și aproape de punctul de rupere a relațiilor bilaterale ruso-turce. Turcia a trimis deja peste frontieră, începând cu 2-3 februarie, cinci convoaie militare cu 320 de vehicule blindate, camioane și multiple puncte de control în Idlib, unele țintite de artileria ruso-siriană.

Situația nou creată a dat naștere unui nou spațiu de joc pentru Statele Unite, care ar putea permite Turciei survolul și asigurarea acoperirii aeriene și chiar ofensiva turcă împotriva trupelor lui Assad. O asemenea perspectivă ar reechilibra situația și ar reașeza fronturile în disputele din Siria. Turcia a semnalat deja nemulțumirea, anulând patrulele comune ruso-turce în Idlib, în timp ce SUA a semnalat că există o deschidere spre negocierea cu Turcia, odată ce a condamnat acțiunile Rusiei în Siria.

Noi întăriri de ultimă oră ale Turciei în Idlib

Mișcările Turciei au fost sancționate de către Ministerul Afacerilor Externe de la Damasc, care a reclamat că trupele turce “au violat flagrant frontiera siriană” și au desfășurat forțe și puncte militare de control în întreaga zonă. De altfel, avioanele siriene au atacat trupele turce defășurate în ultima săptămână. O discuție telefonică a avut loc la nivelul președinților Erdogan și Putin, Ankara comunicând că atacul împotriva trupelor turce a alterat eforturile de pace și că Turcia se va apăra, solicitând aplicarea acordurilor din 2018.

Și miniștrii de Externe Mevlut Ceavusoglu și Serghei Lavrov au discutat în aceiași termeni, ai procesului Astana, ai rezoluțiilor de la Soci și acordurilor din 2018 care nu sunt îndeplinite. Turcia a anunțat indirect, prin prezența masivă a trupelor sale în Idlib, că toate opțiunile sale sunt pe masă, vorbind despre planuri alternative celor diplomatice discutate cu Rusia.

Numai sâmbătă au intrat în Siria peste 300 de vehicule militare, aducând totalul la peste 1.000 care au venit de la 2 februarie, la debutul crizei. Și la nivelul trupelor desfășurate se vorbește despre o prezenșă notabilă, fără ca un număr să fie avansat formal. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, un ONG cu sediul la Londra, a numărat 1.240 de vehicule militare turce și peste 5.000 de soldați intrați pe teritoriul sirian în ultima săptămână.

Pe teren, pe lângă 3 milioane de oameni în Idlib, dintre care jumătate refugiați din alte zone de dezescaladare desființate în Siria de către Al Assad, se mai înregistrează și aproape 600.000 refugiați plecați spre granița cu Turcia după ultimele violențe. În Idlib se mai află și peste 50.000 de luptători ai opoziției. Unii sunt, într-adevăr, jihadiști, dar majoritatea sunt militanți ai opoziției siriene. Și ei participă la atacurile împotriva regimului din provinciile Alep și Idlib.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a dat termen trupelor siriene și aliaților ruși până la finalul lui februarie pentru a se retrage dincolo de posturile de observație turce – întărite prin ultimele forte aduse pe teren. În caz contrar, Turcia va forța respectarea acordurilor din 2018. Perspectiva ciocnirii directe între armata turcă și forțele pro-Assad, inclusiv cele ruse, devine extrem de probabilă în Idlib.