Scandal enorm, alertă de pandemie, referiri la arma biologică și explozie de panică la Wuhan în China după ce un coronavirus – virus ce provine de la animale transferat la oameni - 2019-nCoV, a început să facă victime. Aproape 2000 de persoane au fost infectate cu coronavirus, iar 56 au murit în China, conform celui mai recent bilanţ, înaintea scrierii acestui articol, dar alte câteva mii de suspecți, între care câteva zeci în stare gravă, așteaptă verdictul privind identificarea virusului responsabil.

Spre deosebire de infecția cu SARS – Sindromul Respirator Acut Sever, precendetul coronavirus din China, din 2003, dar și de virsul METS – de aceeași factură, dar apărut în Orientul Mijlociu în 2009 – autoritățile chineze s-au mobilizat exemplar și, profitând de sistemul autoritar și resursa de putere, a impus retricții pentur a controla epidemia și a colaborat cu Organizația Mondială a Sănătății.

Însă costurile se acumulează și economic, și la nivelul prestigiului, iar prezența în epicentrul pandemiei a Wuhan National Biosafety Laboratory și Institutului de Virusologie, cu nivel de biosecuritate 4, unde se fac experimente de natură militară cu SARS și Ebola, a lansat nu numai suspiciuni, ci și acuzații directe că e vorba despre o armă biologică scăpată de chinezi de sub control.

Cazuri, epidemie și nivel de influență

Virusul s-a răspândit deja în multe țări, cu precădere din regiune, între care Tailanda, Coreea de Sud, Japonia, Australia, dar și în SUA, Franţa şi Canada. Preşedintele Xi Jinping a declarat sâmbătă că China se confruntă cu o situaţie gravă din cauza răspândirii rapide a epidemiei și a virusului mortal care o provoacă. 62,8 milioane de locuitori se află în orașe închise, cel puțin 15 la număr. Festivitățile și cea mai mare migrație din lume, de Anul Nou chinezesc au fost blocate în timp ce se construiește în viteză un spital de 1000 de locuri pentru a trata pacienții acestei boli din Wuhan.

Panica s-a instalat, cu efectele clasice ale reacțiilor umane la pandemie, în China, cu precădere în focarul esențial: tentația de a fugi, de a se izola în casă, de a achiziționa tot ce se poate din magazine – mâncare și băutură – în perspectiva izolării totale a focarelor și a epuizării hranei. Autorităţile în domeniul sănătăţii din întreaga lume fac eforturi pentru a preveni o epidemie. SUA, Franța și Iordania au anunțat formule de extragere a cetățenilor din zona focarului principal, din Wuhan, iar alte state evaluează posibilități similare.

Coronavirusul provine de la o mutație a unui virus animal – posibil șarpe sau liliac – la om, și vine de la piața de animale vii și sălbatice din Wuhan și de la obiceiurile culinare ciudate ale unei părți a chinezilor, dublate de nivelul precar de igienă. Ca și în cazul SARS, impactul este mortal, odată dezvoltat și atacând oamenii, mai ales că se transmite prin aer și oamenii infectați contaminează înainte chiar de a manifesta simptomele, perioada de incubație fiind de două săptămâni.

Aceasta arată gradul de virulență și viteza de propagare a virusului. Peste toate, Anul Nou chinezesc presupune o perioadă de 40 de zile pentru "chunyun,"- călătoria de primăvară, în care chinezii își vizitează rudele, cu peste 3 miliarde de călătorii între 9 ianuarie și 18 februarie, cea mai mare transhumanță a lumii, numai bună – alături de festivalurile tradiționale în stradă – să ajute la propagarea exponențială a virusului.

Impactul coronavirusului: mai virulent, dar mai puțin mortal decât SARS

Am apucat să studiem această criză când lucrurile au dobândit o rezonanță mondială și un impact pe măsură. Virusul a fost identificat în decembrie 2019, deci e remarcabil cât de repede a existat deschiderea spre comunicare a autorităților chineze și cât de solide au fost măsurile luate, comparativ cu situația din 2003-2004, de la SARS. Atunci coronavirusul Sindromului Acut Respirator Sever a ajuns la 8098 de cazuri în doi ani în 37 de țări, cu 774 oameni care au murit, o rată de circa 10% decese, în timp ce MERS – Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu - a ucis 34% dintre cei infectați – chiar dacă rata de răspândire și infecțiile erau mult mai puțin importante numeric.

Spre comparație, datele Centrului American de Boli, Control și Prevenție – celebrul CDC – arată că gripa de sezon a înregistrat între 1 octombrie 2019 și 18 ianuarie 2020 între 15 și 21 milioane de oameni contaminați, cu diferite rădăcini, iar numărul de infectări fatale este estimate între 8.200-20.000 în aceeași perioadă. Adică circa 0,5-1 la mia de locuitori, la un numărul de infectați mult mai mare.

Intervalul este atât de larg deoarece atât îmbolnăvirile cât și decesele vizează organisme mai slăbite și expuse la îmbolnăviri, cu multiple alte boli, a unor persoane cu precădere peste 60 de ani(dar nu exclusiv) și este greu de stabilit cauza exclusivă a unui deces din această categorie, cu atâtea alte boli suprapuse. China confirmase 1975 de cazuri de pacienți infectați cu coronavirus 2019-nCoV și 56 de decese, adică o rată de 2,83%.

Și în China, potrivit unui studiu din septembrie 2019, numărul deceselor din cauza gripei sezoniere a ajuns la 88,100 decese pe an – cu aceeași rezervă privind nivelul de apreciere a impactului deceselor provenind de la gripă sau din alte boli, pentru că și aici, majoritatea fatalităților sunt persoane de peste 60 de ani, cu alte afecțiuni majore. Statisticile chineze le numesc decese legate de gripă iar rata anuală a mortalității este estimată între 1,6%-2,6%.

Impactul economic: China în genunchi

Impactul izbucnirii pandemiei cu coronavirus 2019-nCoV în China are un efect major asupra economiei chineze, și așa aflată nu tocmai în cea mai bună situație. Principalul impact vine din mișcările și circulația prilejuite de Anul Nou chinezesc, când fiecare își vizitează rudele, călătorii care au fost blocate de autorități. În plus, companiile chineze au fost obligate să anuleze gratuit biletele.

În al doilea rând, este blocată cavalcada oamenilor spre magazine pentru cumpărăturile de sezon și daruri. Ea a fost suplinită de goana după aprovizionări excesive cu mâncare și băuturi, provizii pentru momentul de criză, dar magazinele au rămas goale și nu mai sunt aprovizionate prin blocarea traficului, iar după acest moment locuitorii nu mai ies din case. Și asta chiar în momentul în care China lansase un adevărat program de încurajare a consumului pentru a mai limita pierderile din războiul comercial cu SUA.

Anul trecut China s-a aflat deja la cea mai mica creștere economică de 3 decenii, și se confruntă cu datorii în creștere, scăderea cererii interne și creșterea șomajului, din ce în ce mai îngrijorător pentur Partidul Comunist Chinez. Apoi vin sancțiunile americane, cu taxe care au rămas în vigoare și după semnarea primei părți a acordului comercial. Măsurile de stimulare se duc în neant din cauza crizei pandemice, fapt care provoacă pierderi masive și la nivelul producției, deci o scădere la exporturi, în funcție de durata crizei.

Spre comparație, pierderile directe provocate de SARS în 2003-2004 au costat 40 miliarde de dolari, potrivit studiului Institutului Național de Sănătate, majoritatea în China și Taiwan. Panica și blocarea orașelor duce la o prăbușire a sectorului de servicii, care reprezintă 52% din economia Chinei. Dacă SARS a blocat festivitățile sărbătorii de 1 mai, acum 2019-nCoV a anulat Anul Nou chinezesc, cu impact mult mai mare. În timpul SARS, creșterea economică s-a diminuat la 9,1% de la 11,1% în trimestrul doi 2003, imediat după izbucnirea crizei. Azi suntem la creșteri mult mai mici, de puțin peste 6%.

Bursele au reacționat deja, toate liniile aeriene majore au văzut acțiunile scăzând cu 2,5% în medie la Beijing și mai mult la Shanghai și Hong Kong. Mai grav, sectoarele direct afectate au astăzi impact mai mare în economie. Astfel, turismul care avea 2% din PIB în 2003, azi are 5%, și e primul afectat de o pandemie de durată. Totuși, dacă SARS a fost o surpriză prin secretul în care a fost păstrată multă vreme pandemia, transparența actuală pare să arate că Beijingul și-a învățat lecțiile și că preferă transparența pentru creșterea încrederii globale în modul de gestiune al crizei și acest fapt va determina recuperarea mai rapidă după criză.

Cultura secretului și modelele supradimensionate ale răspândirii virusurilor

Discuțiile despre pandemii sunt întotdeauna același: când e momentul oportun de a declara pandemia, de a crea alerta la nivel mondial pentru a determina reacțiile potrivite și a aloca resursele. Firește că lucrurile nu sunt nici simple, nici liniare. Ne-o arată epidemiile anterioare. Și aici, e relevant și nivelul de virulență a bolii, viteza de răspândire(evident și modul de răspândire, prin aer). În cazul 2019-nCoV, viteza pare comparabilă cu o gripă obișnuită, ca și nivelul de impact și mortalitatea. Sursa coronavirusului și zona precară legată de igienă, plus suprapopularea și mișcarea prilejuită de Anul Nou Chinezesc sunt cele ce pot amplifica incidența virusului și crează probleme globale.

Și în epidemiile anterioare problema aceasta s-a pus. La virusul actual, acesta se răspândește prin aer, de la om la om, dar bolnavii au toți legături directe cu zona de unde a apărut, Wuhan. Iar virusul nu se mai modifică acum ca structură, doar în timp poate să o mai facă. Ebola și SARS-ul nu au avut declarate de către Organizația Mondială a Sănătății o urgență publică globală de sănătate în primul caz din cauza întinderii reduse – doar trei state afectate - și a propagării prin atingere, în al doilea a notat-o foarte târziu, din cauza culturii secretului în China.

De această dată, OMS a motivate respingerea urgenței globale prin măsurile foarte drastice și fără precedent luate de către China și un număr limitat de cazuri peste hotare, dar OMS și-a rezervat posibilitatea unei reveniri asupra cazului în funcție de evoluție. Urgența a fost pronunțată pentru China, cu măsurile de rigoare asociate. Totuși un studiu al OMS din 2018 arată că, în toate pandemiile cunoscute, Ebola, Zika și H1N1, reacția a fost prea înceată și tardivă, deși erau cazurile cunoscute anterior. Dezbaterea vizează, din nou, dinamica epidemiilor și momentul în care e necesar să fie asumate ca urgențe publice de sănătate la nivel mondial. Epidemia de Ebola a fost declarată la 8 luni de la apariție, în 2014, după ce muriseră deja 11.000 de oameni.

Afacerea centrului militar de studierea pandemiilor nivel 4(cel mai înalt) din Wuhan

Dar poate partea cea mai controversată a infecției este acuzația că e vorba, în fapt, despre un virus scăpat din laboratorul din Wuhan, acolo unde se făceau experimente militare cu arme biologice de ceva timp. E motivul pentru care am încercat să identificăm de unde provine știrea și ce e adevărat din ea. Și am găsit două componente: într-adevăr există la Wuhan un Laborator de studii pe materiale cu risc de biosiguranță e grad 4 - cel mai mare, unde se făceau experimente pe SARS și Ebola.

Cel mai probabil, aici se fac și experimente de natură militară, în ultima vreme, așa cum se întâmplă și în celelalte circa 54 de laboratoare similare din lume – aparținând mai ales marilor actori. Însă faptul că un virus nou ar fi scăpat din laborator sau că un animal pe care s-au făcut experimente ar fi fost vândut în piață, nu sunt substantiate de probe, nu există date pentru a lansa credibil o asemenea acuzație.

Știrea privind virusul scăpat de sub control apare cel mai credibil în declarația directorului de la televiziunea italiană TGcom24, Paolo Riguori, care și-o asumă direct. El susține că virusul a scăpat din laboratorul chinez cu destinație militară. Argumentele sale sunt: referirea la o sursă proprie neprecizată – acceași care ar fi dat informația privind doborârea avionului ucrainean în Iran atunci când se credea că e vorba despre un accident, iar a doua sursă este tot una neprecizată venind din Rusia. Apoi alt argument ar fi că a mai scăpat anterior dintr-un laborator chinez virusul SARS – perfect e adevărat, în 2004, de unde lansarea programului chinez de laboratoare cu grad de biosecuritate 4. Însă argumentele sunt conjuncturale și nesigure.

Ceea ce se știe cu certitudine este înființarea acestui laborator în 2015 și darea în folosință în 2017. De altfel, chiar vineri a fost celebrată aniversarea de 5 ani a facilității, care este primul laborator de biosiguranță de nivel înalt al Chinei. E vorba despre un laborator care studiază germeni patogeni de clasa a patra, cu cea mai mare periculozitate, cei mai virulenți viruși care se transmit prin aer și produc infecții care se transmit direct de la om la om.

Este o facilitate guvernamentală care aparține Academiei de Științe a Chinei și guvernului local de la Wuhan. Tehnologia este importată din Franța, și tot de acolo provine consultanța pentru design și circuitele interne de securitate biologică, un fapt care ar recomanda un nivel crescut de biosecuritate și certitudine de manipulare și menținere închisă a virusurilor, dacă regulile și circuitele create sunt respectate.

Laboratorul P4 din Wuhan este destinat, formal, tocmai luptei împotriva celor mai virulenți agenți patogeni. Alături de puține țări din lume, China deține, astfel, abilitatea de a controla și preveni noi epidemii, prin această facilitate care beneficiază de cele mai înalte standard de biosecuritate. Aici sunt recunoscute deja de către ministrul Sănătății Naționale, Li Bin, studierea virusului Ebola, adus din Africa, pentru a se obține un antidot sau vaccin, alături, bineînțeles, de SARS.

Despre această facilitate, există deja suspiciuni publice de multă vreme, publicate în SUA, privind nivelul de siguranță și utilizarea în domeniul armelor biologice de către Armata Populară Chineză. Este primul dintr-o suită de 5-7 laboratoare de acest nivel pe care China dorea să le construiască în diferite locații, care să se adauge celor 54 înregistrate la nivel mondial. Totuși și azi cei mai renumiți epidemiologi americani susțin că nu există nici un argument și nici o dată concretă pentru a crede teoriile conspirației și răspândirea necontrolată a virusului plecat din acest laborator.