Republica Moldova și-a petrecut perioada între Crăciunul pe stil vechi și Sfântul Vasile cu reținerea șefului Parchetului Anticorupție, Viorel Morari, de către procurorul general nou ales/desemnat, Alexandr Stoianoglo, după metoda Igor Dodon, înainte de orice formulă de reformă a justiției. Mai mult, instanța la arestat pentru 20 de zile, motivând abuzul în funcție al procurorului în legătură cu furtul miliardului și dosare penale plăsmuite cu probe inventate.

Trebuie spus că în orice democrație serioasă, pentru ca Procurorul general să-l aresteze pe șeful anticorupției pe motive de... corupție, ar trebui să aibă probe dincolo de orice dubiu și atât de solide încât să nu transmită cumva, la nici un nivel, ideea că ar fi la mijloc fie o reglare de conturi între procurori, fie o execuție cu iz politic, cum a acuzat Viorel Morari. Când acțiunea se petrece în Republica Moldova, un stat fragil și călărit autoritar de cine pune mâna pe el, cu o justiție politizată și nereformată, care oscilează între parteneriat cu crima organizată și postura de preș la dispoziția mai marilor politici ai momentului, acest gest naște mari suspiciuni și semne de întrebare. Mai ales că este primul procuror arestat pe cauze de acest fel.

Să ne lămurim: nu am intenția să-i iau apărarea lui Viorel Morari. Nici măcar – ca jurist fără diplomă, specializat în drept internațional – să mă uit sau să judec eu probe și dosare. Nu. Mă interesează doar evoluția Republicii Moldova la nivel internațional și semnalul pe care-l transmite un asemenea pas. Și semnalul arestării lui Morari nu are nici urmă, nici parfum de credibilitate, de legitimitate, de seriozitate a unui act juridic corect.

Cum deja dosarul Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene și a instituțiilor pentru respectarea regulilor democratice, a statului de drept și al independenței justiției este deosebit de precar și cu multe pete, acest gest nu vine decât să se adauge la preocupările generale. Mai mult. Ridicarea de sprâncene e normală pentru un asemenea gest intempestiv și cu explicații neconvingătoare și conjuncturale. Unde sunt probele? Unde e asumarea? Unde e frangrantul sau unde sunt probele copleșitoare?

Firește că nu m-a convins foarte tare nici afirmația lui Morari că a fost o execuție politică, un ordin politic al lui Igor Dodon. Și asta e o afirmație care trebuie probată. Însă nu putem uita că singurul care a amintit și s-a apucat de cazul finanțării Partidului Socialiștilor de către Rusia a fost Viorel Morari. Stoianoglo a mai răspuns la o întrebare sau alta, invocând și cazul cu pricina, dar nu s-a apucat și nici nu a desemnat un procuror de caz care să înceapă să strângă probe împotriva lui Igor Dodon și să informeze constant cetățenii despre demersurile sale publice, pentru a-și dovedi independența și profesionalismul în funcție. Și să treacă la audieri, să expertizeze înregistrări, să organizeze comisii rogatorii, să verifice viramentele din conturi sau intrarea cu sume dincolo de limitele legale, în cash, prin aeroportul Chișinău.... Și despre multe altele.

Din păcate, nici măcar informația privind introducerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista cu corupții din Republica Moldova și a liderilor care susțin corupția de către Departamentul de Stat al SUA nu a acoperit scandalul Morari. Și poate merită să ne întoarcem la subiect. Într-adevăr, Statele Unite au legi foarte stricte pe care nu le poate ignora sau ocoli nimeni. Președintele SUA sau Departamentul de Stat nu vor putea niciodată evita și ocoli legea care spune că un om corupt, care și-a făcut averea din corupție, care a susținut corupția, nu poate pătrunde în Statele Unite.

Legea e gestionată de către DHS – Department of Homeland Security – care o aplică fără discriminare și extrem de strict oricui intră pe această listă, persoane și familiile acestora, așa cum o aplică celor implicați în spălare de bani, criminalitate organizată, trafic de droguri sau suspecților de terorism, celor care au fost acuzați sau condamnați sau care au ispășit sentințe pentru terorism. Sau care au finanțat terorismul. Iar Statele Unite nu sunt pubela în care se varsă toate scursurile cu bani ale pământului, chiar dacă investesc 100.000 euro sau dolari. America are suficientă forță economică pentru a putea refuza banii murdari, spălați, provenind din criminalitate organizată sau corupție. De aceea persoana cu numele Vladimir Plahotniuc nu poate pătrunde în SUA. Și punct.

Cum vor scoate castanele fierbinți cei din conducerea Republicii Moldova, respectiv președintele Igor Dodon și guvernul Dodon? Cum vor face decontul către propria populație și către partenerii externi de dezvoltare?

Declarația raportorului Parlamentului European pentru Republica Moldova e și mai dură. Dragoș Tudorache, privind finanțările UE și monitorizarea strictă, a fost foarte clară: orice ieșire în decor e sancționată de către UE, orice alterare a reformelor dar și orice deraiere. Și atunci finanțările de orice fel se opresc! Despre cele pentru echilibrarea bugetului, în an electoral, Igor Dodon și Guvernul său pot să-și pună pofta-n cui! Că tot a anunțat Premierul Chicu că vrea pauză în contractul și angajamentele față de FMI!

În plus, schimbarea guvernului ACUM a produs o neîncredere majoră în așa fel încât angajamentele de la Chișinău sunt foarte atent supravegheate și evaluate de către UE, care-și protejează banii destinați convergenței cu Occidentul, nicidecum idilelor socialiștilor pro-ruși de reuniune cu Moscova și nici naționalismului moldovenist al Chișinăului. Dar cel mai grav avertisment vizează Guvernul Chicu, cu credibilitate zero după ce a plecat la Moscova, să se închine și el la Putin. Căci Republica Moldova prin aruncarea peste bord a guvernului Maia Sandu, a rămas fără nici un canal de comunicație credibil cu Occidentul, UE, NATO și, nu în ultimul rând, România.