Deși președinții Putin și Zelenski au discutat la Paris, în cadrul reuniunii în formatul Normandia, chestiunea livrării gazului natural din Rusia prin Ucraina, iar șansele semnării unui nou contract aparent au crescut, persistă suspiciuni că părțile nu vor ajunge la un numitor comun. Există o conjunctură care forțează Kremlinul să-l bage iarăși la înaintare pe generalul Iarnă.

Europa tremură

În ciuda unor declarații încurajatoare care se aud în ultimele zile  la Moscova și Kiev, Europa tremură. Nu de frig, deocamdată, ci de teama unei noi sistări a livrărilor de gaze naturale prin Ucraina.

Rusia a mai blocat anterior tranzitul  prin Ucraina. Chiar dacă țările UE în ultimii ani și-au făcut rezerve și au diversificat sursele energeticee, un nou diferend între Moscova și Kiev ar afecta serios bătrânul continent.

Nu degeaba țările europene își iau măsuri de precauție. Până și Bulgaria, mai ieri total dependentă de gazul rusesc, caută astăzi alte soluții.

Un eveniment simptomatic din acest punct de vedere s-a produs în ziua de 11 decembrie la Chișinău. Prim-ministrul Ion Chicu și directorul general BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone, au semnat un aranjament financiar care va permite procurarea rezervelor de gaze naturale, în valoare de 50 de milioane de dolari, dacă gazul din Rusia nu va putea fi livrat prin Ucraina.

Mai mult decât atât. BERD a decis să cofinanțeze și construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău  pentru a  asigura interconectarea cât mai grabnică a sistemului energetic al Republicii Moldova la cel românesc și, implicit, la cel european.

De ce atâta agitație în jurul gazului rusesc la finele lui 2019?  De unde atâta neliniște în condițiile în care și liderii de la Moscova, și cei de la Kiev se arată optimiști, sugerând că sunt în măsură să bată palma și să asigure tranzitul de gaze prin Ucraina?

„Sancțiunile infernului”

Vorba e că marea bătălie se dă nu pe „frontul ucrainean”, ci ceva mai la nord. În Marea Baltică.

Opiniei publice, sensibilizată de negocierile de la Paris și de luptele electorale din Marea Britanie, îi scapă  ultimele acțiuni întreprinse la Washington împotriva conductei North Stream 2. Agențiile de presă transmit că SUA impun „sancțiunile infernului” pentru a întârzia, dacă nu a opri, construcția gazoductului rusesc.

Până la ora actuală au fost instalate 2100 km de conducte duble. Lucrările din Marea Baltică se apropie de sfârșit. Mai rămân doar 300 km pentru finalizarea proiectului.

Rusia se grăbește. Noua conductă va dubla capacitatea North Stream 1. Gazprom dorește să înceapă furnizarea gazului natural prin acest gazoduct, ocolind Ucraina și Polonia, în primele luni ale anului viitor.

Însă Congresul SUA pare ferm hotărât să dea peste cap construcția North Stream 2 chiar pe ultima sută de metri. Într-o uimitoare unanimitate cu președintele Trump, democrații și republicanii, cot la cot, încearcă să împiedice finalizarea proiectului.

Legislatorii americani, la unison cu Casa Albă, nu încetează să  avertizeze partenerii din UE, că North Stream 2  va crește în mod inadmisibil dependența Germaniei de Rusia. Legea americană privind ”protecția securității energetice a Europei” impune sancțiuni drastice împotriva navelor specializate care instalează conducte prin Marea Baltică.

Noul pachet de sancțiuni, îndreptat împotriva companiilor antrenate în construcția gazoductului rusesc, a fost votat cu o majoritate confortabilă în Camera Reprezentanților. La sfârșitul săptămânii viitoare asupra acestui document urmează să se pronunțe Senatul. Nu există dubii că va fi aprobat și de camera superioară.

Dublul interes

SUA urmăresc  un dublu interes. În primul rând, Washingtonul nu are cum să se împace cu monopolizarea rusească a pieței energetice europene, deoarece companiile americane vor crește substanțial livrările de gaz lichefiat în țările UE. În al doilea rând, americanii vor ca Putin să-și cunoască locul și să-și vadă lungul nasului.

Noile măsuri punitive, supranumite  de mass-media „sancțiunile infernului”, sunt de bună seamă în măsură să descurajeze companiile implicate în construcția gazoductului rusesc. În această situație, încheierea lucrărilor  la North Stream 2 ar putea fi amânată.

Confruntat cu presiunile americane, Putin este pus în situația să răspundă. Cum? Ca de obicei, prin șantaj.  El de pe acum îi amenință voalat  pe europeni cu blocarea tranzitului  de gaz prin Ucraina dacă americanii vor bloca construcția conductei Gazprom din Marea Baltică.

Cuvintele „Noi avem gaz în locuință”, pe care le-a rostit Putin la conferința de presă după negocierile de la Paris erau adresate nu atât lui Zelinski, cât lui Merkel și Macron. Președintele rus le dădea de înțeles că în cazul în care americanii îl vor împiedica să finalizeze North Stream 2, europenii vor îngheța în casele lor, întrucât  gazul prin Ucraina  nu va mai veni.

Asmuțind europenii împotriva americanilor

Liderul de la Kremlin dorește să-i întoarcă pe germani, francezi sau italieni împotriva americanilor. Momentul este favorabil. Între Washington și marile cancelarii ale UE în ultimul timp există și fără North Stream nu puține disensiuni.

Putin profită  de situație. El speră că Berlinul, Parisul sau Roma vor constrânge Washingtonul s-o lase mai moale cu sancțiunile împotriva Rusiei.

Astfel, comanda pe „frontul ucrainean” o preia iarăși generalul Iarnă. Iar câmpul de luptă pe care operează acesta trece și prin Republica Moldova. 

Nu vreau să sperii pe nimeni. Până la urmă,  ar putea interveni niște factori ai politicii internaționale care vor descuraja șantajul rusesc și gazele naturale vor fi totuși livrate prin Ucraina. Rămâne de văzut.