Nu mi-a venit să  cred, dar Octavian Țâcu îl bătea pe Ion Ceban la Piața Centrală, între două  tarabe de mere, în văzul tuturor, în fața unei gloate din ce în ce mai numeroase.

-Hoțule, hoțule, îi striga Octavian Țâcu.

-Ai furat punga asta cu mere, și încă te dai rotund, îl incrimina Octavian Țâcu.

-Plătește-o sau întoarce-i merele omului, vocifera Octavian Țâcu, în timp ce-i răsucea mâna la spate nelăsându-l să fugă.

-Minciuni, se apăra Ion Ceban. Minciuni. Merele astea le-am cumpărat. Întrebați-l pe tarabagiu!

-Unde-i tarabagiul? Să ne spună el cum stau lucrurile!

Dar vânzătorul parcă intrase în pământ. Lipsea de la taraba sa și nimeni nu știa unde plecase.

-Unde-i tarabagiul? Știe cineva unde a plecat? strigau oamenii. Dar nimeni nu știa.  Absolut nimeni.

-Oare nu l-au răpit oamenii lui Ion Ceban și acum îl prelucrează pentru ca să nu facă scandal?

-Tarabagiul a fost răpit.

- Oamenii tăi l-au răpit, îl acuza Octavian Țăcu pe Ion Ceban. Cel din urmă, se făcu roșu la față  ca și drapelul Uniunii Sovietice și ochii îi fugeau în cap.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Din spatele lui ieși Bătrâncea, cu harta României mari în mâini și începu să o rupă în fața lui Octavian Țâcu.

-Uite așa o să te fac și pe tine, fraiere, răgea Bătrâncea. Bucăți. Dacă nu-i dai drumul lui Ion Ceban, bucăți am să te fac și pe tine.

Bătrâncea răgea și sfâșia harta României Mari. Octavian Țâcu îl culcă la pământ p cu o directă de dreapta pe Bătrâncea și-i smulse din mâini ceea ce mai rămăsese din harta României Mari. Apoi îi luă lui Ion Ceban punga cu mere și o deșertă pe taraba din dreapta sa. După care îi puse pe cei doi pe fugă. Pe urmă începu să adune de pe jos bucăți din harta ruptă. Îl ajutau și vânzătorii de la Piața Centrală. Aceștia umblau de-a bușilea pe sub mese și strângea fâșiile de hartă, aruncate de Bătrâncea. Și i le dădeau lui Octavin Țâcu. Un tarabagiu își goli prunele de pe masă și i-o oferi lui Octavian Țâcu pentru a pune harta pe ea. Apăru și tarabagiul care se certase cu Ion Ceban. Cu fața numai vânătăi. Îi înmână un tub cu lipici lui Octavian Țâcu și-l ajută să încleie harta României Mari. Cu ajutorul oamenilor din jurul său, Octavian reuși să lipească la loc harta României Mari. Acum era întreagă. O desfăcu în fața lumii și toți o plimbau de la unul la altul. De Ion Ceban nimeni nu-și mai amintea.                                                                                                                                                                                                                                                           .