La București s-au derulat, luni și marți, 26-27 august, Zilele Diplomației Românești. Prilej cu care și noul ministru al Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, și mai ales Președintele României, Klaus Iohannis, în pragul campaniei electorale pentru un al doilea mandat prezidențial, au trecut în revistă direcțiile politice ale României. Potrivit Constituției României, politica Externă, de securitate și apărare este atributul executiv al Președintelui, în timp ce Ministrul de Externe, ministerul și diplomația românească aplică politicile stabilite de către președinte.

Și de această dată, Republica Moldova a avut un rol de prim-plan atât în cadrul parteneriatelor strategice (Președinție), după triada strategică a Parteneriatului Strategic cu SUA, apartenenței la UE, apartenenței la NATO. În același timp, Ministrul de Externe l-a invitat pe omologul său Nicu Popescu din Republica Moldova, care alături de Ministrul de Externe bulgar și de Ambasadorul Wolfgang Ischinger, directorul Conferinței de la Munchen, au fost invitații străini găzduiți în cadrul reuniunii.

Priorități și sprijin pe drumul integrării europene

Discursul președintelui României a marcat, o dată în plus, interesul României pentru Republica Moldova și drumul său în direcția integrării eruopene:

Relația cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru mine personal. În contextul evoluțiilor recente din Republica Moldova, România a susținut, prin acțiunea sa, transferul pașnic de putere care a avut loc la Chișinău la 14 iunie și care a pus capăt situației de criză politică”, a declarant președintele României, dl. Klaus Iohannis.

Discursul Președintelui României în fața ambasadorilor români acreditați în străinătate a cuprins referirea la vizita, la 2 iulie, a Prim-ministrului Republicii Moldova, în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului.

De asemenea, Președintele României a remarcat “continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, precum și consolidarea instituțiilor Republicii Moldova”. De aceea, îndemnul către diplomații români a fost acela de a acționa în continuare “și pentru a maximiza beneficiile acțiunii Uniunii Europene în Republica Moldova”.

Totodată, ministrul Afacerilor Externe al României a subliniat sprijinul ferm al României pentru consolidarea relației UE – Republica Moldova și implementarea Acordului de Asociere încheiat de Republica Moldova cu UE.

Sprijin total pentru acțiunile reformiste și pro-europene, dar condiționat

În ambele discursuri care marchează politica externă a României în acest an, atât președintele României cât și ministrul de Externe introduc subtil și diplomatic, dar ferm și explicit, condiționările sprijinului total asumat de România pentru Republica Moldova.

Potrivit Președintelui Klaus Iohannis, la vizita premierului Maia Sandu la București “am reiterat atunci, ca și acum, întreaga susținere a României și a mea personală, în condițiile angajamentului ferm al noului Guvern pentru parcursul european, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova”. Este linia roșie a relațiilor României cu Chișinăul, și această realitate e marcată și de relația dezvoltată exclusiv cu Guvernul pro-european al Republicii Moldova, ignorând total, la nivel oficial, poziția pro-rusă și deseori anti-românească a Președintelui Igor Dodon.

De altfel, Președintele de la Chișinău discuta în paralel, chiar în aceste zile de comemorare a 80 de ani de la Pactul Ribentropp-Molotov / Hitler-Stalin, care a rupt Europa Centrală și de Est și a răpit României Basarabia, despre “eliberarea” de către sovietici și Armata rusă de sub “ocupație” și îl primea la 24 august, pentru aceste festivități, în zi de doliu pentru comemorarea victimelor regimurilor totalitare, pe ministrul Apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, în vizită nevalidată de Guvernul Republicii Moldova, ci doar de ministrul socialist al Apărării și anunța semnarea viitoare a unui acord de cooperare militară pe 3  ani între Federația Rusă și Republica Moldova

De asemenea, ministrul român Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a insistat în întrevederea sa bilaterală cu omologul său de la Chișinău, Nicu Popescu, pe “relevanța majoră acordată de România reglementării conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea parcursului său pro-european”. Aceasta este a doua linie roșie a politicii externe a României față de Republica Moldova și în relațiile bilaterale, interesul pentru viabilitatea statului reunit și menținerea cursului pro-occidental al său. Un Dodon e de ajuns în Republica Moldova, nu mai trebuie și un al doilea la Tiraspol, cu drept de veto, și trupele ruse în stânga Nistrului, într-un stat care vrea să fie, măcar constituțional, neutru.

Avertismentele României pentru Chișinău: liniile roșii ale identității românești în stânga Prutului

Discursul în fața ambasadorilor români a mai conținut o referire substanțială la Republica Moldova. În speech-ul de deschidere a reuniunii, Ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a introdus elementele ce țin de altă linie de dezvoltare, războiul informațional împotriva României. Iar aceste elemente se constituie într-un avertisment direct la adresa administrației Republicii Moldova, reluat și în discuțiile bilaterale cu delegația de la Chișinău. Astfel, Ministrul Mănescu afirmă că:

 „Atribuţiilor tradiţionale ale Ministerului Afacerilor Externe li se adaugă nevoia unei activităţi de apărare a imaginii, identității și valorilor noastre, limba și istoria României, viziunea despre locul și rolul țării noastre în lumea contemporană, între aliați și parteneri,  totul printr-o cât mai bună și eficientă comunicare strategică. Pentru că războiul informațional devine una din armele redutabile ale secolului nostru, trebuie să dezvoltăm mecanismele de evoluție și prezervare a imaginii României.

Sunt teme despre care sunt convinsă că vom discuta şi cu domnul ministru Nicolae Popescu, într-o sesiune aparte. Ele prezintă interes pentru guvernele și societățile noastre, pentru transformările şi perspectivele pe care fiecare le vrem atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova.”

Contextul este extrem de clar iar formulările diplomatice transmit explicit doleanțele și liniile roșii ale României, ba chiar indicațiile pentru reprezentanții diplomației noastre și mesaje directe către Chișinău: România nu va tolera atacuri la adresa elementelor identitare românești și nici tranformarea Chișinăului oficial, la niciun nivel, în promotorul tezelor de război informațional împotriva României. În rest “România este alături de Republica Moldova în eforturile sale de integrare europeană și de reformare a statului și a societății, în acord cu voința cetățenilor Republicii Moldova. Va pleda și se va implica în adaptarea Parteneriatului Estic, pentru a raspunde mai bine aspirațiilor Republicii Moldova”.

Transnistria: integritate teritorială și neafectarea parcursului european

Condiționalitățile formulate în privința soluției căutate pentru reintegrarea regiunii separatiste sunt în prim-planul intereselor României, care le-a marcat ca atare în întâlnirile cu Ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu. Ministrul afacerilor externe al României a evidențiat angajamentul ferm al României de a susține consolidarea politicilor UE în vecinătatea sa estică, inclusiv prin valorificarea rezultatelor concrete înregistrate în această privință pe durata Președinției României la Consiliul UE.

Credem cu tărie că este nevoie de o nouă perspectivă strategică, pentru o politică europeană durabilă în acest spațiu. Important este ca viziunea strategică a Parteneriatului Estic, așa cum a fost consolidată pe parcursul Președinției române a Consiliului UE, să fie menținută și întărită în continuare, după 2020, prin propunerile care vor fi avansate în cadrul procesului structurat de reflecție pe tema viitorului Parteneriatului Estic”, a arătat ministrul Ramona-Nicole Mănescu în intervenția sa.

În privința reintegrării regiunii separatiste, linia roșie a României este fiabilitatea statului reintegrat și menținerea opțiunii europene, evitarea unui drept de veto al regiunii separatiste în politică externă, de securitate și apărare, cu precădere în opțiunea spre reintegrarea în Occident, în UE. Dacă mai adăugăm prezența trupelor ruse și a munițiilor, care trebuie eliminate din regiune, vedem că vizita lui Serghei Șoigu și perspectiva acordului militar sunt acțiuni evident contrarii și sancționate de către România ca neavenite.

România a insistat asupra implementării, în etapa următoare, a proiectelor de maxim impact bilateral, care să fie realizate în comun, cu accent asupra proiectelor de interconectare în domeniul energetic. Totul cu responsabilitățile asumate de către Chișinău și respectarea liniilor roșii ale României.