Toate sunt legate în Moldova: lipsa de educație cu atingerile și înghesuiala din transportul public, sărăcia cu lipsa de cultură, iresponsabilitatea administrației publice cu mirosul oamenilor și a orașului. Și soarta țării, desigur, e legată de politicienii noștri odihniți. Lista ar fi foarte lungă, dar ar merita să fie slogan turistic, pentru că astfel străinii ar avea o imagine mai clară unde și la cine vin.

Mă mir de fiecare dată când aud politicienii și birocrații promițând ceva. Păi dacă e promisiune în Moldova, e clar minciună! De ce dracu nu se abțin să mai promită? Pe politicieni cumva îi înțelegi, adică le înțelegi mintea stricată – ei vor voturi, te mint în față, în același timp făcând înțelegeri secrete pe la spate (cum se întâmplă și acum cu alianța ACUM – PSRM – Kozak sau Rusia), iar noi, cei care îi votăm dăm din cap, parcă ne-ar plăcea minciunile frumoase, în loc să citim o carte. 

Dar pe birocrați, pe cei din administația publică locală, chiar nu îi înțeleg. De fiecare dată când pun un anunț, deja știi că promisiunile lor scrise vor fi încălcate, nimic nu se face la termen, totul e în reluare, totul e întârziat. Am văzut un anunț lipit pe bloc că apa caldă va fi tăiată până pe 5 august. Mi-a fost foarte clar: am văzut doar o parte din adevăr. Adică apa va fi într-adevăr tăiată, dar de 5 august pot să uit. Într-adevăr, nici acum nu e apă caldă. Nu poți să nu te enervezi, dacă știi că nu vei reuși la termen, de ce să minți? Ca să ai o părere mai bună despre tine?

Pe căldurile astea lipsa apei calde e chiar o mare problemă. Ne bucuram că nu se va mai tăia apa caldă o lună pe vară (o lună care se dubla, de obicei), dar văd că tradiția e menținută pe alte căi. Ce să mai vorbim de canalizare la sate, dacă nici măcar Chișinăul nu are apă caldă? Vară deja e sinonim cu transpirație și mizerie.

De parcă lipsa apei calde n-ar fi destul, azi am văzut cum niște angajați la un restaurant La plăcinte de pe strada Ion Creangă cărau un vas mare (probabil fripteuză) cu detergent și ulei și l-au vărsat după bloc, lângă un copac. Vorba unui coleg din studenție: poftim cultură! Eu parcă știam că nici detergentul, nici uleiul nu fac bine arborilor. De mirosuri să nu mai vorbim.