Președintele Igor Dodon pentru prima oară de la instalarea alianței Kozak la guvernare a făcut cu degetul blocului ACUM. Cu toate că în presă au apărut o sumedenie de speculații pe seama acestui gest, adevăratul lui sens a scăpat opiniei publice.

O indulgență cât o amenințare

Deunăzi mass-media a relatat despre primele tensiuni iscate în sânul coaliției ACUM/PSRM. Președintele Dodon, care se erijează în ipostaza de lider informal al partidului pro-Kremlin de la putere, a declarat că activitatea Guvernului Sandu ridică tot mai multe întrebări. 

El a lăsat să se întrevadă că socialiștii sunt nemulțumiți de modul în care formațiunile de dreapta își fac treaba. De altfel, membrii fracțiunii parlamentare a PSRM au cerut acum câteva zile o întrevedere cu miniștrii PAS și PPDA, fapt ce ilustrează cât se poate de grăitor rezervele lor față de puterea executivă. 

„Dacă cineva crede că noi i-am dat toate ministerele și ei sunt așa mari guvernanți și fac diferite declarații, vreau să le amintesc că au doar 26 de mandate, nu 51 și nici 35, cât au socialiștii”, a spus Dodon. Cum coaliția de guvernământ se află încă în „luna de miere”, a adăugat el, reprezentanții blocului ACUM mai au vreo „90-100 de zile” pentru a convinge, în luna septembrie însă vor trebui să dea socoteală. 

Încă mărinimos, răbdător și îndurător, șeful statului a declarat că deocamdată „închide ochii la neajunsurile” guvernării. El mărturisește că și-a rugat și colegii socialiști să fie mai „indulgenți” față Cabinetul de Miniștri. 

Aparenta îngăduință a președintelui miroase de departe a amenințare. Este la mintea oricui că el încearcă să pună presiune pe blocul ACUM. Dar ce urmărește și de ce acum?

Ca să înțelegem ce se întâmplă în vârful piramidei, n-ar trebui să ne scape agitația din  jurul actualei opoziții parlamentare. Încep niște jocuri politice care dau de bănuit. 

Au apărut zvonuri că unii deputați PDM ar urma să renunțe la mandat. Deja s-a retras din Parlament Viorel Melnic, cumătrul lui Dodon, un legislator neafiliat care, cu toate acestea, pare să fie mai aproape de Partidul Democrat.

Deși fruntașii PDM infirmă șoaptele târgului, nu iese fum fără foc, precum se știe. Există semne că Dodon și oamenii lui, folosind metoda arhicunoscută a biciului și turtei dulci, încearcă să influențeze Partidul Democrat. 

Se pare că Dodon și PSRM treptat își dau seama că au nevoie ca de aer de fostul partid de guvernământ care reprezintă opoziția din Legislativ. Nu degeaba stânga de la guvernare, chit că mai aruncă săgeți în direcția PDM, brusc și-a înmuiat tonul. 

Pețitul „văduvei vesele” 

Evoluțiile de pe scena politică de la Chișinău aduc tot mai mult a teatru de operetă. „Văduva veselă”, hulită până mai ieri, începe să fie înconjurată de pretendenți.  

O petrecere în stil franțuzesc pentru conducătorul statului Pontevedro. Show-uri de magie și prezentări de lenjerie. 

Bogata văduvă Hanna Glavari este curtată insistent de bărbați care de care mai chiaburi și mai țanțoși. Unii flușturaticii, alți naivi. 

Deși anterior mulți o contestaseră vehement, astăzi au nevoie de ea. Vor s-o cucerească pentru a pune mâna pe influența și averea acesteia. 

Scena din opereta „Văduva veselă” de Franz Lehár pare să fie metafora ce reprezintă cât se poate de bine ultimele evoluții politice de la Chișinău. Partidul Democrat, văduvit de prezența lui Plahotniuc, începe să fie pețit de unii dintre înrăiții săi rivali care până mai adineauri l-au făcut cu ou și cu oțet. 

Voturi indispensabile

Ce-i drept,  PAS și PPDA caută și astăzi să spargă toate oalele de capul fostului partid de guvernământ. Însă înverșunarea lor vine mai curând din inerție sau inconștiență decât din realism. 

De cealaltă parte, după cum am spus, PSRM, partenerul de coaliție al blocului ACUM, încearcă, departe de ochii lumii, prin lingușeală sau șantaj, să-și subordoneze PDM-ul într-un fel sau altul. De ce?

Stânga filorusă are astăzi angoase. PSRM înțelege că fără actuala opoziție nu poate controla partenerul de coaliție – blocul ACUM. 

Dacă în septembrie sau poate chiar mai devreme va dori să ceară socoteală partidelor de dreapta de la guvernare, așa cum amenințase, Dodon se va dovedi neputincios. Nu le va putea pune la respect de unul singur. 

Fără voturile PDM împotriva Guvernului Maiei Sandu o moțiune de cenzură nu are sorți de izbândă, fapt inacceptabil pentru Moscova. Putin, care prin Kozak a uns ACUM să conducă Republica Moldova împreună cu PSRM, ca să controleze efectiv actuala putere de la Chișinău, trebuie s-o poată da jos oricând dorește. 

Or Partidul Socialiștilor nu poate răsturna Guvernul cu de la sine putere. Nici eventualul sprijin al fracțiunii parlamentare a Partidului ȘOR nu-i suficient. Voturile PDM sunt indispensabile pentru ca ACUM să rămână sub influența nefastă a Kremlinului. 

Pentru a influența situația din Republica Moldova, Moscova trebuie să facă din două una. Ori să rupă în două Partidul Democrat și să încorporeze deputații săi transfugi în PSRM. Ori să atragă opoziția de partea sa pentru a o folosi împotriva blocului ACUM în caz de forță majoră. 

Tocmai de aceea, apele din jurul PDM încep să se tulbure în ultimul timp. Rămâne de văzut dacă democrații vor rezista în fața presiunilor și vor menține întreg partidul în viață. 

La mare căutare

Oricum, Partidul Democrat este în prezent la mare căutare. Până una alta, doar socialiștii au înțeles că trebuie să profite de opoziția parlamentară și iau măsuri pentru a-și asigura sprijinul ei. 

Nu același lucru poate fi spus despre blocul ACUM. Acesta continuă să se războiască din răsputeri cu foștii guvernanți. 

PDM are destule păcate. Asta nu încape discuție. 

Chiar dacă a înregistrat și realizări indiscutabile, de exemplu, programul „Prima Casă”, salutat până și de ministrul Brânzan din Guvernul Sandu, eforturile fostei guvernări se întorceau ca un bumerang împotriva sa din cauza absenței unei separații reale și funcționale a puterilor în stat și a neîncrederii potențialilor învestitori în justiția selectivă din Republica Moldova. 

Plasa de siguranță pentru ACUM

Fără Vlad Plahotniuc, PDM are șansa salubrizării. Cum-necum, democrații, în ciuda greșelilor comise și a unei duplicități schizofrenice în politica internă și cea externă, nu s-au vândut rușilor. 

ACUM, oricât de bine intenționat susține că ar fi, nu are niciun drept să trateze democrații de sus. Tentativa sa de a dez-oligarhiza statul cu susținerea „benzinăriei mafiote” ruse, vorba regretatului senator american, John McCain, se soldează cu o re-oligarhizare penibilă și bagă din nou Republica Moldova în ghearele ursului. 

De aceea, dacă vrea să-și spele păcatul cârdășiei cu Putin și să implementeze reforme europene, ACUM trebuie să se întindă cât e plapuma. E nevoie de pragmatism. 

Însă Guvernul  Maiei Sandu nu are nicio șansă să-și atingă obiectivele anunțate  fără o cooperare cu opoziția democrată. Mai devreme sau mai târziu, PSRM și Putin din spatele socialiștilor, când se vor vedea cu sacii în căruță, îi vor pune ștreangul de gât, politicește vorbind, desigur. 

Kremlinul nu are nevoie de europenizarea Republicii Moldova, oricâte iluzii ar avea Maia Sandu. Rușii vor să preia la Chișinău cele mai importante pârghii de control pentru a-l readuce pe orbita rusească. 

PSRM și-ar dori mai multe gesturi populiste pentru a amăgi alegătorii. De aceea, când ceasul va bate ora H, dreapta de la guvernare va fi ucisă politic de ruși fără nicio ezitare.  

Pentru a evita acest deznodământ letal, în interesul ACUM este ca  opoziția democrată să reziste, să se reformeze și să rămână intactă pe poziții pro-occidentale. PDM pare să fie la ora actuală singura plasă de siguranță posibilă pentru PAS și PPDA.