A făcut toate titlurile crima oribilă săvârșită în Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul împotriva jurnalistului saudit, critic al Regelui și al prințului succesor Mohammed bin Salman.

Crimă pentru care 15 ofițeri ai serviciilor de informații saudite, inclusiv șeful medicilor legiști saudiți, s-ar fi deplasat la Istanbul, crimă intervenită după torturarea victimei, tăierea degetelor și a capului, el fiind ciopârțit pe când era încă în viață, susțin surse turce care ar avea înregistrarea cu uciderea jurnalistului. 

O acțiune oribilă care a obligat intervenția Regelui Salman al Arabiei Saudite, care a preluat controlul și investigația și a luat cele mai drastice măsuri.

Dacă crima abominabilă este complet inacceptabilă, mai ales că s-a consumat în Consulat - pe teritoriu saudit, deci - dar în Istanbul, merită să ne aplecăm mai mult asupra mecanismelor și a resorturilor politice ale unei asemenea întâmplări. Și să vedem dacă arestarea celor în cauză și demiterea celor vinovați, de la directorul adjunct al serviciului de informații saudit, la consilierul prințului bin Salman, este de ajuns. Alături de investigația comună turco-saudită și percheziția la Consulat și la domiciliul consulului general saudit.

Pentru că este evident impactul împotriva Casei Regale și nevoia de a clarifica implicarea în afacere a prințului succesor. Care și-a păstrat mare parte a privilegiilor guvernării de facto, la cei 33 de ani ai săi, dar a pierdut controlul asupra acestei afaceri tenebroase și sordide, care trebuie clarificată.

Arabia Saudită e cel mai mare producător de petrol al lumii, deși concurat substanțial de petrolul și gazul de șist produse în Statele Unite. În plus, este unul dintre cei mai importanți parteneri ai SUA în războiul cu Iranul, prin rivalitatea sunniți-șiiți și prin interesele divergente ale celor două puteri regionale în Orientul Mijlociu.

Cum Iranul se face vinovat de aspirația de a accede la arma nucleară, Arabia Saudită este aliat natural al SUA și al Occidentului, Totuși crima oribilă a făcut ca să se anuleze vizite de rang înalt și participări diverse pe linie financiară și de afaceri la Ryad.

Pe de o parte, prințul bin Sultan pare a fi cel mai probabil cel care va deconta întregul scandal. E adevărat că lucrurile nu sunt încă clarificate, corpul jurnalistului nu a fost predat sau găsit, iar saudiții afirmă că nu știu unde este pentru că a fost predat unui colaborator local neprecizat și necomunicat anchetei. Important este că nici serviciile turce MIT - care au datele despre crimă și au realizat supervizarea completă, cel mai probabil, a echipei venite de la Ryad - nu au găsit resturile pământești ale lui Jamal. 

E o piesă importantă care, descoperită, ar putea da indicații despre situația reală a morții jurnalistului, în timp ce cooperarea autorilor saudiți, arestați între timp, cu anchetatorii ar putea releva buna credință a actualei investigații saudite.

Pe de altă parte, rămâne o întrebare ciudată: de ce s-ar apuca un prinț succesor la coroană, deținător al puterii de facto în Regatul Saudit, să ordone o crimă atât de vizibilă și crudă – apropiații săi susțin că nu a fost un asemenea ordin niciodată, nici de executare, nici de răpire și aducere în țară – când avea deja suficienți dușmani? Bin Salman a făcut reforme de negândit în regat, precum dreptul de a conduce pentru femei sau redeschiderea cinematografelor, iar drumul de combatere a corupției împotriva membrilor familiei regale – chiar dacă puși în arest la domiciliu în hoteluri de 5 stele – îl recomanda mai degrabă drept un justițiar care combătea corupția profundă.

Însă poate scuturarea acelorași arestați din familia regală de miliarde de dolari, pe care i-au plătit cauțiune sau i-au dat înapoi statului saudit pentru libertate și iertare, ar putea fi o explicație.

Nu am detaliile, nu particip la investigație, dar analiza nu poate exclude și scenariul, ipoteza unei mârșăvii și înscenări făcute împotriva lui bin Salman de către mulții nemulțumiți și un număr mare de rivali care au trebuit să lase sume enorme la visteria Regatului pentru a fi liberi. 

Nu vreau să spun aici că prințul moștenitor e o fată mare sau un ingenuu în marile politici și rivalități din Orientul Mijlociu și din Arabia Saudită cu precădere, acolo unde instrumentarul e vast și luptele dure și crude. Dar că nu ar trebui să ignorăm nici această ipoteză de lucru.

Oricum, cercetarea completă și datele finale vor valida sau nu una din cele două ipoteze, iar surse britanice vorbesc deja despre existența unor date că prințul ar fi ordonat uciderea ziaristului critic la adresa monarhiei saudite și că deja Arabia Saudită, Regele Salman și parteneri implicați, inclusiv americani, ar analiza schimbarea succesiunii. Oricum faptele vor da susținerea prin pobe unei ipoteze sau alteia.

Mi se pare însă prea pusă cu mâna această crimă oribilă ca să nu fie mâna unor forțe mai importante și cu mize mai mari decât execuția cu cruzime a unui ziarist incomod de către un lider de monarhie absolutist. 

Faptul că o asemenea crimă urma să antreneze semne de întrebare, rezerve și strigăte de protest, dacă nu chiar sancțiuni, putea fi o certitudine. De ce să strici relațiile saudito-americane sau cu statele membre UE - extrem de sensibile la componenta drepturilor omului, problematică în Regat - când abia începuseși niște liberalizări incredibile și care te aduceau, din contra, în grațiile și susținerea occidentalilor? De ce să distrugi relațiile și buna așezare a statului tău, pe considerente geopolitice, dintr-o prostie de această factură? Nu e mai probabil ca tocmai sancțiunile date unor puternici ai familiei regale și declanșarea reformelor să fie cele care au antrenat expunerea publică și sancțiunile aferente? Că ai fost lucrat de cei ce nu-și doresc aceste reforme? Viitorul ne va da un raspuns concludent prin fapte și dovezi certe, dacă ele vor apărea.

SURSA: Evenimentul Zilei