Până la ora douăsprezece când urma să înceapă lansarea de carte a poetului din Bacău, Dumitru Brăneanu, mai rămâneau cincisprezece minute.

Poetul deja sosise, dar încă nu-și expusese pe masă cărțile, așa că a mers după ele. Le-a scos din portbagajul mașinii sale, și le-a cărat în bibliotecă, ajutat de poeta Victoria Fonari, cea care urma să modereze prezentarea ei. Lumea începea să se adune. Primele au venit poetele Tatiana Afanas-Creciun și Lidia Grosu, iar după ele au dat buzna și cititorii. Aproape că nu mai rămăseseră scaune libere.  

Victoria își plimbă ochii prin sală. Încă nu venise președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, poetul Arcadie Suceveanu, și moderatoarea nu ar fi vrut să înceapă lansarea fără el, dar, cu toate astea, deja se făcu ora douăsprezece, iar sala era plină și toți se uitau curioși la cele două teancuri cu exemplare din volumul „Poeme pentru mai târziu”, așezate în mijlocul mesei.

Nu avem încotro, trebuie să începem, și-a spus Victoria, dar când se sculă în picioare ca să deschidă lansarea, în bibliotecă s-au năpustit câțiva tipi înarmați, care i-au înconjurat pe loc. 

- Părăsiți imediat biblioteca!

Lumea se foia pe scaune nedumerită și alarmată. Nimeni nu înțelegea ce se întâmplă și cine sunt acei indivizi înarmați.

- Noi suntem de la securitate. 

- Dar noi lansăm o carte de poezie - se cheamă „Poeme pentru mai târziu” – iată și poetul. Domnul Dumitru Brăneanu. Domnule Brăneanu, ridicați-vă ca să vă vadă acești domni. Dumnealui a venit tocmai din Bacău pentru a-și lansa această carte.

- Nu știm nimic. Evacuați imediat biblioteca. Din clipă în clipă pe stradă va trece președintele turc și în bibliotecă nu trebuie să se afle nimeni, țipă unul dintre ei, iar altul adăugă.

- Nimeni nu trebuie să se afle în bibliotecă atunci când pe stradă va trece președintele turc. Ați înțeles acum?

- Plecați tot acum! strigă și al treilea și începu să le facă semne cu brațele ca să părăsească biblioteca.

- Dar lansăm o carte de poezie.

- Nu știm nimic. Plecați tot acum, strigau tipii ăia din ce în ce mai enervați și mai iritați.

- Dacă nu o să plecăm, oare o să ne aresteze? se întrebă cineva din public, dar totuși lumea începu să se împrăștie. Ajutat de Victoria Fonari, și-a strâns cărțile și poetul Dumitru Brăneanu. Pe cei care au întârziat securiștii nu-i lăsau să intre. Cu câteun clit de cărți în brațe, au părăsit biblioteca și Dumitru Brăneanu, împreună cu Victoria Fonari. Iar după ei și bibliotecarele, iar ultima dintre ele a încuiat biblioteca, în care nu a mai rămas nimeni. Nici măcar bibliotecarele, pentru că dintr-o clipă în alta pe stradă urma să ruleze mașina lui Erdogan. 

- Și ce facem acum? se întrebă disperată Victoria Fonari.

- Plecăm acasă, a zis nu știu cine.

- Ba nu, ba nu, asta nu se poate, domnul Brăneanu a bătut atâta drum pentru această lansare și acum să-l trimitem înapoi acasă, nu se poate. O s-o facem în altă parte.

- Dar unde?

- La Ghibu!

- Nici la Ghibu nu o să ne lase!

Securiștii ăia care i-au scos din bibliotecă le-au cerut să evacueze și trotuarul și să se deplaseze pe o altă stradă. Deodată, Victoriei i-a venit ideea s-o sune pe directoarea de la Târgoviște și s-o roage să le permită să facă lansarea acolo, și directoarea a fost de acord.

Securiștii nu i-au lăsat în pace până n-au părăsit bulevardul Ștefan cel Mare pe unde urma să se deplaseze Erdogan cu escorta lui și n-au luat-o pe lângă Gălbenuș în jos. O altă mare problemă – cea mai mare, de altfel- e că au rămas fără public. 

-Totul o să fie bine, o să vedeți, haideți să mergem la Târgoviște!, le-a spus Dumitru Brăneanu și au plecat.

Eu am întârziat cu vreo douăzeci de minute și când am ajuns ușa bibliotecii era încuiată, spre marea mea stupoare. M-am zgâit într-o fereastră din mijloc și am văzut că și biblioteca era pustie și eram pur și simplu năucit și nu înțelegeam ce se întâmplă, pentru că la acea oră aia ar fi trebuit deja să fie în toi lansarea poetului din Bacău. Dar biblioteca era pustie și în sală nu era nici măcar poetul sau moderatoarea evenimentului. Pe lângă mine a trecut o domnișoară răpitoare – pe semne vreo studentă la litere - și a tras de mâner, apoi s-a uitat pe fereastră și a văzut și ea că biblioteca era pustie. Ambii am rămas tablou. La lansarea lui Dumitru Brăneanu să fi venit numai noi? Și nici măcar poetul sau moderatoarea să nu fi venit? Parcă nu ne venea să credem asta și, fără să ne vorbim, am sunat-o ambii pe Victoria Fonari, dar telefonul ei era ocupat, probabil, o mai sunau și alții. Nici măcar Nicolae Spătaru, cel care m-a invitat la lansarea lui Dumitru Brăneanu, habar nu avea de ce s-a anulat. Strada gemea de securiști. De fapt, pe stradă erau numai securiști. Mișunau și în jurul nostru și unul dintre ei s-a apropiat de noi și ne-a cerut să le arătăm gențile. I-am arătat. Apoi ne-a cerut să plecăm pe o altă stradă. 

- Dar de ce? l-am întrebat eu mirat. 

- Pentru că pe aici va trece Erdogan.

- A, deci asta era. De asta nu s-a mai ținut nici lansarea, mi-a picat mie fisa și i-am spus și domnișoarei că probabil lansarea a fost anulată pentru că pe Ștefan cel Mare ar fi trebuit să se deplaseze Erdogan dintr-o clipă în alta. Ne-am despărțit. Fiecare luând-o într-o altă direcție. Traversam deja parcul Ștefan cel Mare când m-a telefonat poetul Nicolae Spătaru și mi-a zis să merg la Târgoviște, căci volumul lui Brăneanu se lansa acolo. Am plecat îndată, dar nu am ajuns decât peste vreo jumătate de oră, pentru că eram cu bicicleta.

Într-adevăr, cartea lui Dumitru Brăneanu se lansa la Târgoviște, iar sala era plină și toți stăteau ciucure în jurul poetului din Bacău, iar printre ei i-am recunoscut și pe poeții Arcadie Suceveanu. Nicolae Spătaru, Nicolae Dabija, Lidia Grosu sau Tatiana Afanas-Creciun. Modera întâlnirea Victoria Fonari.

M-am așezat și eu pe un scaun din fundul sălii. 

Norocul nostru că lui Erdogan nu i-a trecut prin cap să vadă și Buiucaniul, mi-am zis în sinea mea, pentru că atunci la sigur că securiștii ne-ar fi dat afară și de acolo și atunci oare unde și-ar mai fi lansat cartea Dumitru Brăneanu?

Erdogan însă nu avea de gând să viziteze și Buiucaniul și de la Târgoviște nimeni nu ne-a dat afară.