Furtună în Biserica Ortodoxă după ce, săptămâna anterioară, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu l-a informat pe capul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril despre faptul că Ucraina va avea Biserică Autocefală. Anunțul a fost făcut de către Mitropolitul Galiei, Emanuel, cel care este responsabil de oferirea Tomos-ului Bisericii Ucrainene, doi înalți ierarhi fiind deja trimiși la Kiev în acest sens.

În urma acestei decizii, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse a reunit vineri, 14 septembrie, de urgență, Sfântul Sinod pentru a calcula formulele de reacție la această veste care creează ruptura majoră în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse care a rămas până astăzi ultima relicvă a imperiului postsovietic, continuând ingerințele în tot spațiul fostei URSS.

Datele despre implicarea preoților mitropoliilor aparținătoare și ascultătoare de Biserica Ortodoxă Rusă sunt multiple și de dată veche. Serviciile de informații ale noilor state independente, la fel cu toate serviciile de informații occidentale, au date multiple despre utilizarea de către statul rus a Bisericii aparținătoare de Moscova pentru a proiecta dezinformările oficiale ruse, pentru spionaj și acțiuni de influență, prin intermediul clerului, în interiorul noilor state independente, împotriva autorităților naționale, a modernizării, a mersului spre Occident și în favoarea Rusiei lui Putin. Organizată ca o adevărată armată de ocupație, Biserica Ortodoxă Rusă a utilizat instrumentarul luptei pentru „familia tradițională”, manifestărilor locale de sfințire a crucilor amplasate pe zonele unde urmau să fie exploatate gazele de șist de către firme americane, au promovat site-uri religioase cu mesaje anti-europene și celebra etichetă Gayropa pentru statele ce aspiră să se alăture Occidentului.

Miza este extrem de mare, și nu se rezumă la câteva zeci de milioane de credincioși. Miza majoră este separarea celor două bisericii în interiorul Ucrainei – noii Patriarhii autocefale a Ucrainei și Mitropolia Kievului și a Întregii Ucraine sub ascultarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse – în materie de proprietăți. Și aici în Ucraina s-a petrecut un fenomen ciudat în ultimele luni, suspectat a fi tot parte a bunei colaborări a Bisericii Ruse cu serviciile de informații ale Rusiei, cu precădere FSB, serviciul intern și din spațiul post-sovietic și GRU, serviciul militar: proprietățile Bisericii Ortodoxe Ruse au trecut de la comunități la nivelul eparhiilor. Schimbarea este majoră pentru că transferul actual al proprietăților parohiilor către Biserica Ortodoxă Ucraineană viitoare autocefală nu s-ar mai putea face prin decizia comunităților, așa cum funcționează regula în toate Bisericile Ortodoxe surori, ci aparțin ierarhilor și bisericii ruse indiferent de credincioșii locali.

Biserica Ucraineană va dobândi autocefalia. Deja acoperă mai mult de jumătate din credincioșii locali, iar reintrarea în dreapta canonicitate recunoscută de Constantinopol va determina o și mai accentuată migrare spre Biserica Ucraineană Autocefală, determinată și de războiul curent din Donbas și de rolul nefast al Mitropoliei ce ține de Biserica rusă în societatea ucraineană. Problema este că Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat ruperea relațiilor cu Patriarhia Ecumenică, scoaterea Patriarhului Ecumenic din rugăciuni și neparticiparea la conclavurile conduse de acesta, o ruptură diplomatică, însă nu încă o schismă spre a Treia Romă. Mai degrabă o izolare pronunțată. Pe de altă parte, e greu de anticipat reacția celorlalte biserici ortodoxe surori față de această perspectivă: vor recunoaște Biserica Ortodoxă Ucraineană(cum ar fi canonic) sau se vor rupe, schismatic, alăturându-se Moscovei?

Deja Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat proteste, lupte și băi de sânge dacă proprietățile sale în Ucraina, marile mănăstiri deținute din perioada sovietică, le vor fi luate. Și e adevărat că apariția schismei va determina divergențe între credincioși. Ne putem aminti marile divergențe și neînțelegeri între biserica ortodoxă română și greco-catolicii din Ardeal. Dar aici e și o chestiune națională, anexarea Crimeii și un război în Estul Ucrainei la mijloc. Mai mult, Biserica Ortodoxă Rusă ar putea obține măcar o amânare dacă nu nerecunoașterea efectivă a noii Biserici Ortodoxe Autocefale ucrainene de către Patriarhia Georgiei, a Serbiei, a Bulgariei poate. Grecia și Ciprul par a fi decise pe direcția susținerii Patriarhului Ecumenic. Firește că rolul principal îl va deține Biserica Ortodoxă Română, cea mai mare dintre bisericile rămase, care se va alătura și va susține, cel mai probabil, hotărârea Patriarhului Ecumenic.

Mai importantă poate fi explozia Bisericii Ortodoxe dacă Moscova alege calea schismatică deplină. Adică ruperea de Patriarhia ecumenică, eventual antrenând și alte biserici. Chiar și așa, fără un gest definitiv, schisma produsă de Rusia va determina tulburări în toate bisericile ortodoxe – vezi Republica Moldova - unde unii entuziaști, ca să nu le spunem exaltați, vorbeau despre biserică autocefală. Dar pasul major al Bisericii Ucrainene și al statului ucrainean, cu care dă o lovitură puternică imperialismului rus din biserica ortodoxă, este unificarea bisericilor ucrainene propus sub Biserica Autocefală. Aici lovitura dată este fără egal, credincioșii și clerul de rând urmând să se alăture bisericii autocefale ucrainene devenită canonică, fără a părăsi propria biserică, în timp ce Coloana a Cincea a Moscovei, zona de influență, spionaj și promovarea dezinformării ruse, va fi expusă public și blamată în consecință.

De altfel Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a anunțat că Vladimir Putin urmărește cu atenție evoluția și că optează pentru unitatea Bisericilor ortodoxe surori. Moscova e prima ce poate realiza că o mișcare pornită în Ucraina poate determina efectele exploziei imperiului de credință prezervat, ultima redută a URSS și a proiecției ambițiilor Moscovei în statele post-sovietice. Dar pasul Kievului poate reprezenta un nou casus beli și noi interese ruse de apărat pe teritoriul ucrainean, deci noi ingerințe, eventual făcute și cu sprijinul regulilor europene ale respectării credinței și alegerii apartenenței la biserică a oricărui cetățean ucrainean, o pârghie ce ar putea juca un rol important în viitoarele alegeri din Ucraina, prezidențialele din mai și parlamentarele din noiembrie.

sursa: EVZ.RO