Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București s-a încheiat. Concluziile sunt cele ale unui succes și a unui salt major al proiectului spre concretizări și livrabile.

Reuniunea a reușit să contureze perspectiva statelor membre din valul de extindere 2004-2007 (minus Malta, plus Austria) a unui motor de creștere economică chiar în sânul Uniunii Europene, motor de creștere ce poate livra randamente relevante pentru investițiile făcute de membrii occidentali și pot genera detenta de creștere peste 1-1,5-2% cât are astăzi Europa de Vest. Tocmai diferența de potențial dintre Occidentul european și noile state membre în materie de infrastructură, creștere economică, salarii, nivel de trai este cea care poate determina acest avans, iar realizarea unui miez comun de interese și proiecte, și ancorarea în parteneriatele cu SUA, Uniunea Europeană la nivelul Comisiei și Germania sunt cele mai interesante formule ce pot determina creșterea și relansarea modelului european.

În plus, această nouă formă profund europeană de a construi proiecte comune, din interese comune, pe dimensiunea de prosperitate și dezvoltare economică este cea care poate face din acest motor și din perspectiva efervescenței economice în regiune un punct de atractivitate și pentru partenerii din Balcanii de Vest, Statele Parteneriatului Estic și Turcia, toate invitate la Forumul Economic, deși nu sunt vizate încă de proiecte. În ceea ce privește via Carpatica, proiect deja îmbrățișat de cele 12 state și pentru care fondul de investiții de 100 miliarde de euro în curs de creare – stabilit oficial dar nealimentat încă de băncile internaționale prezente, Banca Mondială, BEI și BERD – proiectul cuprinde deja Ucraina, chiar dacă nu e stat membru, și urmează a fi identificate mecanismele de finanțare aferente proiectului și pentru statul ucrainean.

Forumul de Afaceri de la București, din marja summitului, cu participarea persoanelor din summit, a inclus, de asemenea, o importantă componentă de dezbateri de tip policy, dezvoltată cu Atlantic Council şi sprijinită de SNSPA, axată pe analize ale implicațiilor strategice mai largi ale implementării proiectelor prioritare ale Inițiativei celor Trei Mări și asupra altor subiecte de interes. Integrarea unei dimensiuni de policy în Forumul de Afaceri oferă o combinație ideală între abordarea pragmatică a comunității de afaceri și abordarea analitică a think-tank-urilor, alimentând Inițiativa cu o contribuție conceptuală utilă.

Componenta de policy a Forumului a dat posibilitatea de a promova interesele și viziunile strategice ale României, dar și elementele și proiectele comune, identificate ca interese comune ale celor 12 state, între care prioritățile de agendă ale României, cum ar fi proiectele din cele trei domenii – energie, transporturi și digitalizare, respectiv integrarea europeană a Republicii Moldova, relația transatlantică și integrarea europeană mai profundă, coezivă și convergentă a statelor Inițiativei Celor trei mări.

Nu trebuie uitată, pe componenta de afaceri, operaționalizarea rețelei Camerelor de Comerț din statele Inițiativei, prin semnarea în prezența șefilor de state a unei Declarații comune în acest sens la Forum, menită să sprijine activitatea Forumului de Afaceri și să asigure conectarea comunităților de afaceri din regiune. S-a realizat, de asemenea, un pas important, prin semnarea unui document pentru crearea  Fondului de Investiții al Inițiativei celor 3 Mări, de 100 miliarde de euro, care își propune să contribuie la co-finanțarea proiectelor prioritare. Acesta va reprezenta un vehicul important prin care regiunea își va mobiliza şi va prioritiza contribuțiile financiare concrete şi necesare ale statelor participante pentru implementarea proiectelor prioritare ale regiunii.

Inițiativa celor Trei Mări nu evoluează separat de alte procese majore care au loc în Europa. Este o inițiativă bazată pe necesități, care urmărește să maximizeze punctele forte pe care le deține regiunea, pentru a moderniza și a spori competitivitatea statelor membre ale Uniunii Europene participante și pentru a le ajuta să atingă nivelul de convergență cu restul Uniunii. Inițiativa celor trei Mări poate aduce beneficii substanțiale atât statelor participante, cât și regiunii extinse - Balcanilor de Vest și R. Moldova, Ucrainei, Georgiei și Turciei - ai căror oficiali guvernamentali și companii relevante au fost invitați și au participat la Forumul de Afaceri.

De altfel lucrările Forumului au fost dublate de interesul pentru panelurile paralele, dar mai ales de întâlnirile din spațiul amplu și generos din cadrul Romexpo, în fața spațiului de dezbateri, un spațiu tot timpul plin de întâlniri pe dimensiunea contactelor bilaterale și de afaceri la cele peste 100 de mese de negocieri. În plus, deschiderea Inițiativei nu este numai către Est, ci și către Vest, prin intermediul Camerelor de comerț naționale, fiind transmisă invitația de participare la Forumul de Afaceri și companiilor relevante din statele membre ale UE, care nu sunt direct implicate în Inițiativă, dar au interese economice în regiune.

România a văzut o fereastră de oportunitate în preluarea leadership-ului acestei Inițiative și a reușit să confere unei platforme de cooperare informale și aflată la început de drum (a treia reuniune la vârf, după doar trei ani de la lansarea ideii) substanță și vizibilitate considerabile. România și-a îndeplinit rolul asumat cu responsabilitate și profesionalism și că a știut să joace în avantajul său oportunitatea dată de Inițiativa celor trei Mări de la București, maximizând potențialul de atingere a intereselor sale naționale, dar și a intereselor tuturor statelor din regiune.

De altfel rolul crucial al României și saltul de la un proiect privit cu suspiciune de către Bruxelles și Berlin și considerat o partiționare sau regionalizare a Europei, a fost recunoscută în plen de către Ambasadorul Daniel Fried, cel mai longeviv ambasador american din Departamentul de Stat, prezent la București în numele Atlantic Council, persoana cea mai indicată spre a sesiza imensa muncă al MAE român și a consilierului de politică externă al Președintelui României, Bogdan Aurescu, în realizarea acestui salt major al Inițiativei, conturarea conceptuală și acceptabilitatea de către toți actorii relevanți.

Coordonarea și organizarea viitoarei reuniuni revine Sloveniei, pentru anul viitor.