Două ieșiri publice aparent fără nicio legătură între ele sugerează într-un fel o schimbare de paradigmă în relația dintre cele două state românești. Cea dintâi a fost făcută de Bogdan Aurescu, consilierul președintelui Klaus Iohannis pentru politica externă, cealaltă îi aparține analistului politic Cozmin Gușă de la București.

Conceptul Intermarium 

Valoarea celor două declarații este diferită, firește. Bogdan Aurescu a vorbit deunăzi despre summit- ul Inițiativei celor Trei Mări, găzduit de România în luna septembrie 2018, furnizând presei niște informații relevante. Cozmin Gușă, cel care a spus că în curând SUA ar putea să aibă o singură ambasadă pentru România și Republica Moldova, n-a făcut decât să comenteze niște zvonuri.  

Cu toate acestea, ambele afirmații converg spre aceeași idee: în curând în raporturile dintre București și Chișinău ar putea să survină niște metamorfoze majore. Iar acestea nu-i exclus să pornească de la interesul SUA de a alia țările Europei Centrale sub stindardul  Inițiativei celor Trei Mări. 

Prefațând reuniunea de la București din luna septembrie, consilierul prezidențial Bogdan Aurescu a stăruit pe câteva idei. Prima. Accentuarea prezenței economice și militare americane în Intermarium. A doua. Asigurarea unei „mobilități militare” a Inițiativei celor Trei Mări și adâncirea legăturilor transatlantice. Și a treia. Cooperarea Intermarium pe axa Nord-Sud pe trei mari domenii – transport, energie şi digital.  

Simptomatic, din acest punct de vedere, este și turneul european din aceste zile al adjunctului Secretarului de Stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, care  include Bucureştiul, Zagrebul, Praga şi Bruxellesul, adică trei capitale din Intermarium. Într-un recent discurs susținut la Heritage Foundation, el a avertizat că „Rusia și China reprezintă modele alternative coerente – cu stabilitate politică, bazată pe autoritarism și forță brută, îngrădirea unor aspecte ale pieței libere care amenință baza funcționării civilizației noastre. În căi diferite, Rusia și China vor să distrugă modelul occidental. Rusia vrea să dezbine și să fărâmițeze vestul. China vrea să ia locul modelului occidental”.

Wess Mitchell ține să sublinieze rolul aparte pentru securitatea euroatlantică în aceste condiții a frontierei estice. Or, conceptul Intermarium se centrează pe nevoia de aliere a statelor fostului bloc sovietic pentru a înfrunta apetitul revanșard al Kremlinului.  

Inițiativa celor Trei Mări

Inițiativa celor Trei Mări pornește, precum se știe, de la vechiul concept geopolitic lansat de omul de stat polonez  Jozef Pilsudski care, după Primul Război Mondial, a căutat să constituie o coaliție defensivă regională pentru contracararea imperialismului rus și a celui german. El nu a reușit să-și atingă obiectivul urmărit. Dar a fost un vizionat tragic. Anume Germania nazistă și Rusia sovietică au distrus statul polonez în 1939. 

În perioada interbelică conceptul Intermarium a fost dezvoltat de Józef Beck, discipolul lui Pilsudski. În ultimul deceniu ideea unei alianțe a statelor central-europene a plutit în aer, fiind explorată de cunoscutul cercetător american George Friedman. Centrul de analiză geopolitică Stratfor din SUA, pe care un timp l-a condus acesta, a fundamentat-o continuu  în noul context strategic, considerând că Polonia și România vor fi pilonii principali naturali ai noii comunități..

Conceptul Intermarium a început să prindă contur acum trei ani datorită sprijinului american. Inițiativa celor Trei Mări (ITM), lansată de președinții Poloniei și Croației, Andrzej Duda și Kolinda Grabar-Kitarović în 2015, include în prezent 12 state membre ale Uniunii Europene, cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Bulgaria, Croația, Slovenia și Austria. 

Formatul București 9

Pentru a conferi consistență proiectului Intermarium pe plan preponderent militar, Președintele României și Președintele Poloniei au inițiat, în 2015, Formatul București 9. Acesta este un grup regional de cooperare a nouă state (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Ungaria și Slovacia) cu Alianța Nord-Atlantică. 

O Europă Centrală puternică, mai sigură și competitivă, „ar contribui la consolidarea Uniunii Europene ca întreg” – se arăta în Declarația Comună de la Dubrovnik, unde a avut loc primul summit al Intermarium. În aceeași ordine de idei, președintele american Donald Trump le spunea reprezentanților celor 12 state de la reuniunea de la Varșovia că atunci când „națiunile voastre sunt puternice, toate națiunile libere ale Europei sunt mai puternice și vestul devine, de asemenea, mai puternic“.

Așa fiind, summit-ul de la București din 2018 are o semnificație capitală. Acesta trebuie să asigure  trecerea Inițiativei celor Trei Mări de la concepție la materializare. Urmează să fie creat un Fond Intermarium, va fi adoptată o declarație politică care va pune bazele unei alianțe strategice între cele 12 state sub egida SUA, vor fi demarate alte proiecte menite să transforme actualul club de discuții într-o entitate funcțională. 

Cu toate că pentru moment Inițiativa celor Trei Mări nu este o alianță în înțelesul clasic al cuvântului, ci doar un vehicul de cooperare regională pe diverse planuri, inclusiv pe cel militar, constrângerile geopolitice vor determina cele 22 de state să se convertească treptat într-un veritabil bloc economic și politico-militar. Vorbind mai pe șleau, Inițiativa celor Trei Mări își propune să se transforme într-un baraj în calea expansiunii ruse. 

Deși nu urmărește desprinderea UE, Intermarium scoate în evidență unele diferențe de interese dintre Europa Apuseană și Europa Centrală. Țările fostului bloc sovietic, spre deosebire de Germania sau Franța, de exemplu, nu au iluzii în ceea ce privește ambițiile imperialiste ale Moscovei. Tocmai de aceea, încurajate de SUA, își iau măsuri de precauție. 

Unde mai pui că noile revizuiri ale strategiilor pan-europene stimulează țările Europei Centrale să acționeze pe propria lor răspundere. Ideea Europei cu două viteze, problemele legate de zona euro, divergențele dintre statele în ceea ce privește politica de migrație creează premise pentru constituirea Intermarium într-o comunitate distinctă a Europei Centrale în cadrul UE. 

Un posibil 12+2

Polonia și România, potrivit lui George Friedman, constituie fundațiile Inițiativei celor Trei Mări. Forța lor economică și militară le recomandă să dea tonul în Intermarium. La aceasta se adăuga starea de spirit a polonezilor și românilor care, în virtutea unor factori istorici implacabili, pe de o parte, dovedesc o vocație euroatlantică certă, iar pe de alta, au reticențe vechi față de Rusia. 

Totodată, România va căuta să atenueze suspiciunile Bruxellesului față de Inițiativa celor Trei Mări. UE se teme că Intermarium ar putea în viitor să dezbine Europa. De aceea, nu-i exclus, potrivit unor observatori politici internaționali, ca la reuniunea din septembrie de la București să fie invitați Merkel și Macron într-o formulă 12+2. Oricum, Intermarium  se constituie într-o realitate politică ce nu mai poate fi neglijată.  

Ce are de câștigat Republica Moldova în aceste împrejurări? 

Potrivit lui Mathew Rojansky, directorul Institutului Kennan al Centrului Wilson din SUA, odată constituită într-un autentic bloc politico-militar și economic, Inițiativa celor Trei Mări va antrena sub umbrela sa și statele Parteneriatului Estic, mai cu seamă cele amenințate ostentativ de Rusia - Ucraina, Georgia și Republica Moldova, la care ulterior, în anumite circumstanțe geopolitice, ar putea să adere Belarus. 

Altfel spus, Intermarium va aduce Republica Moldova mai aproape de România și, implicit, de Europa, punând-o efectiv sub umbrela NATO, chiar dacă nu va fi membru al Alianței Nord-Atlantice cu acte în regulă. Iar acest fapt va impune și un grad mai avansat de integrare a celor două state românești.