Dacă RTVI și jurnalista rusă Marianna Minsker n-au reușit să iasă din aeroportul din Chișinău, ca să-i ia în exclusivitate un interviu lui Dodon, atunci Dodon a mers în Rusia, ca să bifeze interviul. Chiar dacă socialistul are un răspuns șablon pentru toate întrebările și chiar dacă pe ruși îi interesează doar aspectele Moldovei care țin de Rusia, a ieșit un interviu bun, care a clarificat anumite lucruri, dar care ne-a şi amuzat. 

Deși în grila de canale pe care o am acasă există și RTVI, am urmărit materialul pe internet, ceea ce îi dă oarecum dreptate lui Dodon, propaganda rusească nu poate fi oprită chiar atât de ușor, printr-o lege.

S-o luăm de la început: interdicția Mariannei Minsker de-a intra în Chișinău e sub semnul întrebării, pe de o parte purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră a declarat că jurnaliștii nu aveau acte doveditoare pentru a demonstra scopul vizitei, iar pe de alta, Dodon repetă că le-a trimis o invitație oficială. Ceva e putred aici, pentru că atunci când altă jurnalistă rusă n-a putut demonstra că e invitata președintelui, acesta i-a trimis o invitație oficială și atunci a putut realiza interviul cu Dodon la Chişinău.   

Din cele scrise de Marianna Minsker pe facebook, după interviu, ar putea fi vorba și de lipsa de profesionalism a consilierilor prezidențiali. Ceea ce se vrea aparent o laudă, poate fi interpretat și altfel: „Мы сделали это) Президент Молдовы Игорь Додон дал интервью RTVI. В Москве. Но, обещал в скором времени устроить нам экскурсию по Кишинёву) Это, пожалуй, первый случай за мою 15-летнюю практику, когда пресс-служба не просит даже темы интервью, не говоря уж о вопросах. Президент Додон сказал, что готов ответить на любые. И за это ему отдельный респект. Мы проговорили час. Подробности - в эфире RTVI в 21ч мск”. Dodon şi echipa lui sunt singurii din ultimii 15 ani care nu au cerut întrebările şi nici temele interviului. Poţi spune că sunt foarte cool, dar în acelaşi timp poţi crede că au venit nepregătiţi. În aceste condiţii putem crede că şi jurnaliştii ruşi n-au avut la aeroport chiar toate actele, se mai întâmplă cu cei care sunt foarte „deschişi şi cool” şi te invită doar prin mail sau la telefon. 

Mi-a plăcut interviul pentru că jurnalista rusă nu a vrut să-i ridice mingile la fileu lui Dodon, ci l-a intimidat de la prima întrebare, de multe ori l-a corectat, când acesta o lua pe arătură şi încurca datele. Recunoaşteţi că să începi un interviu cu un preşedinte şi să-l întrebi dacă „președintele ales legal nu există deloc?” e ceva. Pentru un astfel de început jurnalista n-ar mai fi fost primită la conferinţele de presă din Chişinău, cum i s-a întâmplat lui Constantin Grigoriţă. Dar ce nu face socialistul de dragul „prieteniei”...

Alte întrebări bune, de la care Dodon s-a eschivat, poate şi din cauză că n-a fost pregătit: „Există putere prezidențială în Moldova sau nu există deloc?”; „Când veți înțelege că acum puteți scoate oamenii în stradă?”; „Criticii dvs spun că foarte multă informație vine prin canalele mari rusești, că informaţia are doar un punct de vedere și nu arată cealaltă parte, de ce nu credeți că e un război informațional?”; „Cine-s curatorii de peste Ocean?” etc.

În schimb, când nu putea răspunde, Dodon împrumuta limbajul lui Renato Usatâi, cel de cartier: „sukin sân, no naș”, „iastrebî”, „marghinalî” ş.a.

Desigur că interviul de la RTVI a fost plin de şabloane pregătite de acasă: Putin e idealul lui Dodon, el nu poate spune că e prietenul său – ceea ce ar fi mai mult decât onorant, că furtul miliardului s-a produs sub supravegherea UE, că poporul vrea cu CSI-ul şi cu Rusia, că el nu vrea vărsare de sânge – dar poporul..., că „revaliuţâia”, că-l deranjează tancurile NATO, că-n Rusia e tare bine. Toate astea au fost spuse, iar jurnalista rusă era cu zâmbetul pe buze, atunci când nu-l contrazicea, spunându-i că de fapt şi mulţi ruşi nu mai văd un viitor în Rusia.

„La înălţime” Dodon a părut mic, tot repetând că „Moldova e un câmp minat” şi că vrea „să trăiască bine” şi cu Estul, şi cu Vestul. Cum ar trebui să reacţionăm la astfel de interviuri? Eu cred că cei de la guvernare ar trebui s-o invite pe Marianna Minsker pentru încă un interviu cu socialistul, nu de alta, dar se apropie alegerile.