În fiecare an sunt foarte bucuros dacă reușesc să ajung de Crăciun, pe 25 decembrie, la Baloșești, județul Timiș. Acolo, cam pe la amiază, încep să vină pe la casele oamenilor dubașii, obicei întâlnit doar pe Valea Mureșului.

I-am văzut și pe cei din localitățile vecine, dar cei mai buni mi se par dubașii din Baloșești: de la prima până la ultima casă ei cântă, joacă și bat dubele profesionist, deși niciunul nu e muzician de profesie, în afară de câțiva muzicanți în vârstă cu torogoată (saxofon) și acordeon care sunt plătiți să-i însoțească de Crăciun. Îi ajută și satul, doar de câțiva kilometri, între niște dealuri cu pădure, întins pe o singură stradă. Când apar dubașii în Baloșești, satul pare desprins din poveste. Dacă n-ai vedea telefoane la oameni, ai avea impresia că exact la fel a arătat acum 10, 20, 50, 100 de ani.

În Moldova nici de Crăciun pe nou, nici pe vechi, nu mai vezi colindători. Sunt norocoși cei din localitățile în care se colindă, și mai norocoși sunt cei care păstrează tradiția cetelor bărbătești, care au intrat în partimoniul Unesco la sfârșitul lui 2013, împreună cu colindătorii în ceată bărbătească din România. Noi am pățit-o ca în bancuri, intrăm în patrimoniul Unesco după ce am dispărut. Desigur că avem noroc de ansambluri profesioniste care caută folclorul și îl valorifică: în primul rând trebuie să spun de Surorile Osoianu, ansamblul Ștefan Vodă și Plăieșii. Mai sunt și ansambluri ale caselor de cultură, unde ele mai există – localitățile au mare noroc, pentru că în general conducătorul artistic sau cum s-o numi funcția, e una de fațadă, în care primarul angajează vreun verișor sau vreo fină.

Deși, după cum spuneam, colindătorii din ceată bărbătească au intrat în patrimoniul Unesco, nu știu ca dubăii (sau dubașii) din Baloșești să fi primit vreodată un ajutor din exterior. Dubașii sunt în timpul anului împrăștiați prin toată lumea, dar se întorc de sărbători, încep să repete colindele și jocurile. E impresionant să știi că într-o localitate de aproximativ 120 de locuitori (2011), cam 10% sunt dubași.

Am filmat anul acesta Dubele din Baloșești în curtea socrului meu, Dan Stănilă. Jumătate dintre dubași sunt nepoții lui. Până la următorul Crăciun, am ce admira: