După ce s-a lăsat de politică, fostul sfătuitor al lui Voronin, Mark Tkaciuc, declarase că vrea să se ocupe de cariera științifică și se prezenta, în funcție de dispoziţie, ba arheolog, ba istoric, ba bibliotecar. Periodic însă în el se trezește politicianul, în timpul protestelor cu corturile Tkaciuk cerea o revoluție totală de pe scena din fața Parlamentului, acolo unde seara Renato Usatâi le arăta protestatarilor care făceau grătare, comedii cu Adam Sandler.

Pofta lui Tkaciuk pentru o carieră științifică e de înțeles: până și Voronin l-a făcut trădător. Ca să nu mai vorbim de foștii colegi, Dodon a sugerat că-i narcoman și nebun, poreclindu-l Markoman: „Cu toată stima pentru dl Voronin, dar iată în cel hal fără de hal poate ajunge un politician care nu se retrage la timp. Nu m-am aşteptat că poate fi atît de ridicol, se vede că aberaţiile lui Markoman sunt molipsitoare. Voronin nu mai are imunitate la prostie, se molipseşte uşor”, “Îmi pare rău că trebuie să comentez aberaţiile acestui individ, care pare să fi fost iarăşi drogat la acea emisiune. Sunt nevoit să declar oficial următoarele: Îl aştept pe acest individ, să vină împreună cu Voronin şi cu poligraful subţioară la sediul Partidului Socialiştilor. Şi în faţa camerelor de luat vederi eu voi răspunde la întrebările lor, iar ei să răspundă la întrebările mele. Iar individul cel cu barbă şi spume la gură să treacă înainte de testare un control obligatoriu la narcolog”. Cam același lucru a spus și alt fost coleg, Stepaniuc, într-o emisiune televizată.

Ştiinţa ca ştiinţa, dar e mai greu să te abţii de la vechiurile obiceiuri când stai în sediul fostului Front Popular. Se pare că „ideologul” lui Voronin a fost iritat de funeraliile Regelui Mihai şi de iniţiativa Maiei Sandu de-a redenumi strada Serghei Lazo în cinstea Regelui Mihai, mai ales că strada s-a numit în perioada interbelică Marele Voievod Mihai. Argumentaţia Maiei Sandu e solidă, dar Tkaciuk înţelege româna doar când îi convine: “Fostul suveran al României a vizitat în mai multe rânduri orașul nostru, iar pentru meritele sale, una dintre străzile centrale ale Chişinăului a fost denumită, în perioada interbelică, în cinstea sa (Marele Voievod Mihai, actuala Serghei Lazo). Până la sfârşitul vieţii a păstrat o legătură sinceră cu Basarabia şi basarabenii. Este de datoria noastră să păstrăm în memoria colectivă numele Regelui Mihai, care a fost un simbol al luptei pentru restabilirea dreptăţii, al luptei pentru libertate şi democraţie. De aceea, facem un apel public să fie sprijinită iniţiativa noastră de a se restabili denumirea istorică a străzii Serghei Lazo în numele Regelui Mihai”.

Tkaciuk spune într-o postare că ar fi bine ca strada Lazo să recapete unul dintre numele sale vechi, nu în cinstea Regelui Mihai. Ignorând istoria (că doar e istoric), el spune că strada Lazo s-a numit pe vremuri Mihai Viteazu. Pe lângă cei care îl aplaudă necondiţionat, câţiva comentatori îi demolează aiurelile, printre care şi istoricul Virgil Pâslariuc: “În numele lui Mihai Viteazul era denumită fosta str. Mihailovskaia, actuala Mihai Eminescu. Marele voievod (de Alba Iuilia) Mihai era strada în cinstea regelui Mihai. Aşa că aici exact avem "попытка переименовать улицу Лазо в одно из этих прошлых названий", adică exact " проявление этакой урбанистической ностальгии по временам старого и доброго Кишинева (в любой из исторических версий), похвальным движением души столичных жителей, помнящих о своем наследии"; “Istoria este cunoscută pentru orice student de la istorie. Regele Carol II la revenirea sa la 1930 i-a dat acest titlu ad-hoc şi nu "poreclă" (Mare Voievod de Alba Iulia) fiului său, Mihai, care era REGE din 1927 şi pe care l-a privat de tron. Era o decizie politică. De aici şi denumirea date fostrei stăzi Inzov, Marele Voievod Mihai, undeva prin 1935.. Carol al II-lea şi-a dat numele străzii centrale - Alexandrovskaia. Nu suferea de modestie. Aşa că e vorba exact de viitorul rege (după 1941 i se spunea şi Regele Mihai)”.

Pornit pe fapte mari, chiar dacă prima aiureală i-a fost spulberată cu argumente, Tkaciuk continuă cu alt atac: face o petiţie prin care strada Octavian Goga să capete numele său vechi, pentru că Goga ar fi „fascist”. Serios? Iar filme cu partizani şi fascişti? Nu v-aţi săturat? Da, ştim că pentru cei ca Tkaciuk toţi românii sunt „faşâşti”, îi înţeleg şi supărarea, e jenant să fii bătut pe terenul pe care-l crezi al tău (al istoriei). Dar scuipând pe memoria lui Octavian Goga şi a Regelui Mihai, Tkaciuk scuipă pe toţi românii din Chişinău, pentru trei secunde de aplauze din partea şovinilor ruşi şi a mancurţilor.

Alarmant e că toate site-urile propagandistice ale Kremlinului din Chişinău îi fac publicitate petiţiei lui Tkaciuk, unele nici nu pomenesc în titlu de Octavian Goga, scriu doar de „numele fascistului”. Propaganda Kremlinului pe unii vrea să-i asimileze, să-i facă de-ai lor (ca pe Ştefan cel Mare), iar pe alţii vrea să-i distrugă cu eticheta de „fascişti”. Există o mică problemă: Mark Tkaciuk nu e tocmai o voce credibilă, iar istoria pare pentru el o omletă. Prefer să-i ascult pe alţi istorici, mult mai competenţi. 

PS: Mai există un repetent la istorie, Dodonul, care n-a vrut să declare 16 decembrie zi de doliu naţional, pentru că nu ştie că Regele Mihai a fost şi regele basarabenilor.