Cu toții am vorbit mai înainte că Dodonul are un film al lui, diferit de realitate. Cum avea și Ceaușescu un film al său, despre o Românie prosperă, bogată, în care toți cetățenii sunt fericiți și-și iubesc conducătorul. Ceaușescu nu știa că în livezile pe care le inspectează merele sunt legate cu ață de crengi, că în fermele pe care le vizitează sunt aceiași porci cărați cu mașina și că toți românii nu o duc chiar atât de bine, că sunt flămânzi și că îl urăsc. Probabil că dacă ar fi văzut, ar fi știut care-i realitatea.

Nu, nu cred că Dodon se crede iubit, cred că el își dă seama că îl iubește doar Ion Ceban (sau îl iubea atunci când credea că va primi fotoliul de primar al capitalei), că nu-l suportă nici consătenii din Sadova, nici Putin, nici Krasnoselski. Poate îl suportă doar Rogozin și băieții ăia cu saxofonul de la Tiraspol, pentru că i-a băgat în seamă. Dodon și-a pierdut și susținerea oamenilor simpli, pentru că i-a jignit de mai multe ori, făcând, de exemplu, femeile din Piața Centrală babe.

În filmul lui, Dodonul se crede super inteligent, șmecher, aproape magician. Dar nu e așa deloc. Se vorbește în ultima vreme de binomul Dodon-Plahotniuc, dar nu există nici un fel de binom, chiar dacă e posibil ca să existe o înțelegere între cei doi. Faptele vorbesc: din toată această ecuație Dodon de fiecare dată e fraierit, iese în pierdere, niciodată nu câștigă, de fiecare dată Plahotniuc șterge pe jos cu el. De unde nu e deloc greu de dedus că inteligența lui Dodon e o glumă în care nimeni nu crede, nici măcar Zina Karabina.

Însă, în sfârșit putem spune că filmul lui Dodon e real, a luat contur, îl putem vedea și putem râde de el. Este vorba de Istoria Moldovei, din care au apărut până acum două episoade, lansate cum mare tam-tam până acum, "sub patronajul președintelui", acest impresar neobosit de concerte și sindrofii. Filmul e o tâmpenie, desigur, am încercat să-l vizionez, dar nu am atâta răbdare, falsificarea istoriei e țipătoare, iar nesimțirea e și mai mare. Totuși pot spune că acest film a costat extrem de mult, pentru că e vorba de călătorii, de animații, de actori. Chiar așa, Dodon a fost pe Athos ca să apară în film? De unde a avut atâția bani? Știm că filmulețul cu prezentarea turistică a Moldovei a costat 10000 de euro, ceea ce li se pare multora foarte puțin, dar Istoria Moldovei a costat cu siguranță de zeci de ori mai mult, de unde?

De unde tovarășe Dodon bani pentru filmul din mintea ta? Asta oare ai promis alegătorilor?