Acum câtva timp, Traian Băsescu a luat mass-media prin surprindere: a acceptat o întâlnire la care până acum niciun politician pro-occidental nu s-a încumetat să vină. A răspuns pozitiv la invitația grupului „Rezonanța socială” de a se întreține la Chișinău cu jurnaliștii din mass-media de limbă rusă.

Farmecul neprevăzutului

Nu e de mirare că evenimentul a fost așteptat precum meciul secolului de 100 de milioane de dolari dintre campionul mondial la box, Floyd Mayweather, și starul artelor marțiale mixte, Conor McGregor. Toată lumea era îmbătată de farmecul neprevăzutului. Se prefigură o experiența inedită care ținea publicul cu sufletul la gură.

Nu e niciun secret că pentru cea mai mare parte a presei de limbă rusă unionismul românesc e duhul rău din vas. Părea că Băsescu își bagă capul în gura ursului. S-a învoit să discute cu cei care îl antipatizează ostentativ. Care ar vrea să-l vadă mai curând mort decât viu. Care zi de zi își descarcă furia împotriva Europei. Cei mai mulți dintre jurnaliștii de limbă rusă creau impresia unor toreadori nerăbdători să înfigă sulița în carnea taurului.

Pe de altă parte, Băsescu, care de-a lungul carierei sale, a luat în piept valuri de ură și furie descărcate de inamicii săi politici și până la urmă a învins în toate bătăliile politice, e o nucă tare. Prezența sa anunța o confruntare de opinii plină de suspans cu un deznodământ dificil de anticipat.

Au strălucit prin absență

Și imprevizibilul s-a produs. Numai că surpriza a fost alta decât cea așteptată. Nume notorii din redacțiile unor cunoscute instituții media de limbă rusă au strălucit prin absență. La conferința fostului președinte român au asistat reprezentați ai presei din Comrat, niște anonimi de la site-uri cu vizibilitate minoră, precum și câțiva politologi de orientare pro-ucraineană.

Mastodonții presei filoruse, cu mici excepții, n-au venit la întâlnirea cu Traian Băsescu. Au lipsit figurile reprezentative de la „Komsomolskaia pravda”, ITAR-TASS, „Argumentî i faktî”, „Sputnik.md” ș.a. Au absentat și vedetele TV care seară de seară cântă osanale lui Putin și expansionismului velicorus.

Neprezentarea faimoșilor scribi din presa de limbă rusă a ridicat mai multe semne de întrebare. Unii colegi de breaslă au presupus că aceștia n-ar fi avut curajul să-l înfrunte pe Băsescu. Alții au bănuit că de vină ar fi deficitul de profesionism. Niciuna dintre aceste supoziții nu mi se pare plauzibilă.

Demidețki, Belcenkova, Vardanean, Petkov, Țărdea, Ostalep și alți absenți au și tupeu, și destulă dexteritate pentru a ieși din încurcături. Faptul că ei au neglijat ca la comandă întâlnirea cu președintele de onoare al Partidului Unității Naționale este simptomatic. E la mintea oricui că lipsa in corpore aproape a tuturor starurilor presei de limba rusă nu are cum fi întâmplătoare.

Un boicot organizat

Băsescu are priză la public. E un polemist de forță și, tocmai de aceea, un producător neîntrecut de evenimente. Practic, orice ieșire la rampă a fostului președinte român stârnește interesul mass-media. În mod normal, jurnaliștii care se respectă nu desconsideră atare ocazii.

De unde și concluzia că avem  de a face cu o neparticipare impusă. Se vede de la o poștă că la mijloc e un  boicot organizat. O acțiune dirijată. O obstrucție  Un complot, dacă vreți, împotriva lui Traian Băsescu.

Unde mai pui că îndărătul acestei neprezentări colective se întrezărește stilul serviciilor secrete ruse. Așa procedau acestea în anii războiului rece. Presa comunistă și cea de stânga din Franța  sau din Grecia, finanțată și controlată din umbră de KGB, adesea ignora cu obstinație candidații dreptei și partidele „burgheze” pentru  a diminua astfel rolul și semnificația lor.

Înfruntarea politicienilor indezirabili prin omitere este o tehnică veche a serviciilor speciale  sovietice, care a fost preluată și de oamenii lui Putin. În Bulgaria, de exemplu, în ultima campanie pentru alegerile prezidențiale, candidatul dreptei, Ţeţka Ţatceva, fusese nu atât denigrată, cât neglijată de mass-media rusofilă de la Sofia.

Și în alegerile prezidențială din Germania, instituțiile media ale guvernului rus, „Sputnik” și RT, de regulă, nu au atacat-o direct pe Angela Merkel. Ele pur și simplu treceau sub tăcere campania ei electorală și, totodată, ridicau în slăvi partidul de extremă dreaptă Alternative für Deutschland  (AfD).

În serviciul lui Putin

Însă în Bulgaria segmentul de mass-media pro-Kremlin este relativ restrâns. În Germania, după cum spuneam, interesele Moscovei sunt promovate preponderent de presa guvernamentală rusă. Altfel stau lucrurile la Chișinău.

Cazul Băsescu a dat în vileag o dată în plus o situație neliniștitoare. Practic, cea mai mare parte a instituțiilor media de limbă rusă din Republica Moldova sunt infestate de agenturile ruse. Ambasada Moscovei la Chișinău încă prin 2010 a purces treptat la finanțarea ocultă și, deci, la subordonarea multor publicații, site-uri, posturi de radio și canale TV din Republica Moldova.

Astfel, cele mai multe din institițiile presei ruse private de la Chișinău, ca să nu mai vorbim de oficioase, sunt  unelte ale dezinformării, servindu-l pe Putin. Cu toate că Legislativul de la Chișinău dă afară pe ușă propaganda rusă, ea intră înapoi pe fereastră.