Ultimele luni au fost dominate de propaganda violentă declanșată de mașina de propagandă a Federației Ruse și pionilor ei din R. Moldova împotriva referendumului constituțional pentru integrare europeană. Mass-media republicană și regională au dezvăluit folosirea unor înalți ierarhi și diferiți clerici din R. Moldova, care fac parte din structurile loacel ale Patriarhiei Ortodoxe Ruse, pentru a ataca dur orice formă de apropiere dintre R. Moldova și statele europene, dintre cetățenii R. Moldova și cei ai statelor occidentale.

Reimperializarea politicii externe a Federației Ruse afectează direct ortodoxia basarabeană și relațiile dintre creștinii ortodocși români din România, Ucraina și R. Moldova. De la pelerinaje cu tentă politică la Moscova și până la folosirea altarelor bisericilor ortodoxe din satele și orașele noastre pentru propagarea unui discurs al urii împotriva Europei, propaganda pro-rusă folosește orice mijloace pentru a ataca noțiunea de Moldovă europeană. 

„Războiul Sfânt” împotriva civilizației europene și occidentale, declanșat în urmă cu decenii de către Patriarhia Ortodoxă Rusă, are, din nefericire, susținători în mediile ortodoxe din R. Moldova. Indiferent dacă la baza implicării lor în acest război absurd împotriva intereselor populației din R. Modova stau arginții primiți pe cardurile MIR ori convingeri personale reale, acțiunile lor dăunează grav unității și imaginii ortodoxiei.

Într-o perioadă în care asistăm la o laicizare treptată a societății și scăderea numărului care frecventează regulat serviciile religioase, acțiunile antieuropene ale clericilor Patriarhiei Ortodoxe Ruse din R.Moldova lovesc direct în Biserica pe care susțin că o slujesc și în legătura dintre preoți și credincioși.

În Uniunea Europeană locuiesc aproximativ 50 de milioane de credincioși ortodocși, atât în statele de origine, cât și în diaspore ortodoxe importante în toate statele membre. Aceste diaspore ortodoxe nu sunt formate doar din cetățeni din statele UE, dar și din credincioși ortodocși din Ucraina, Georgia, Etiopia, Armenia, Liban, Egipt, Federația Rusă și alte țări, care au ales să locuiască în civilizația occidentală, atât de hulită de Patriarhia Ortodoxă Rusă.

Dintre țările blocului comunitar România, Bulgaria, Republica Cipru și Grecia sunt majoritar ortodoxe, cu o bogată tradiție religioasă și culturală. Și alte state membre ale UE, cum sunt Polonia ori Estonia, au comunități ortodoxe autohtone, având peste un milioan de credincioși.

Ortodoxia română este profund europeană, parte a spațiului cultural și uman occidental, susținând integrarea europeană deplină a României. Patriarhia Ortodoxă Română, alături de alte culte importante din România, a jucat și joacă un rol important în europenizarea țării, fiind considerat un factor important în acest efort generațional.

Fiecare dintre aceste biserici ortodoxe din statele UE are particularități proprii, dar toate împărtășesc credința ortodoxă comună, bazată pe tradițiile apostolice, Sfintele Taine și dogmele stabilite de primele concilii ecumenice.

Biserica Ortodoxă Română este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe autocefale, cu statut de patriarhat din 1925. Rădăcinile sale se întind până în secolele IV-V, când creștinismul a început să se răspândească pe teritoriul Daciei romane. Biserica a jucat un rol central în dezvoltarea culturală și națională a României, susținând învățământul, arta și identitatea națională în diverse perioade istorice.

Biserica Română are un calendar liturgic similar cu celelalte biserici ortodoxe, însă utilizează calendarul nou (gregorian), spre deosebire de unele biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian. Mânăstirile din România, precum Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Curtea de Argeș, sunt renumite pentru arhitectura lor și frescele deosebite.

Integrarea europeană a României a adus beneficii directe Patriarhiei Ortodoxe Române, care folosește fonduri europene pentru desfășurarea de activități sociale intense, dar și pentru refacerea a numeroase monumente religioase.

Mitropolia Autonomă a Basarabiei face parte din trupul Bisericii Ortodoxe Române şi are reşedinţa la Chişinău, aniversând recent 32 de ani de la reactivare. Patriarhia Ortodoxă Română susține refacerea unității ortodoxiei românești. Revenirea parohiilor din R. Moldova la Mitropolia Basarabiei este drumul firesc pentru majoritatea etnică românească din acesta spațiu, dar și pentru orice credincios ortodox din comunitățile etnice minoritare care ar dori să facă acest pas. Patriarhia Ortodoxă Română are în cadrul său un vicariat ortodox ucrainean, care își desfășoară activitatea cu sprijinul direct al Patriarhului Daniel. Biserica Ortodoxă Română mai are parohii aparținând altor comunități etnice, având o bogată activitate atunci când vorbim de relații interetnice.

Un astfel de pas este o soluție și pentru cele peste 120 de parohii ortodoxe de limbă română din Ucraina. Credincioșii români din regiunile Cernăuți, Odessa ori Maramureșul istoric au poarta larg deschisă pentru a reveni acasă, în Patriarhia Ortodoxă Română, rezolvând astfel și problema canonicității, invocată de unii clerici din aceste comunități pentru a amâna ieșirea de sub autoritatea Patriarhiei Ortodoxe Ruse.

Ortodoxia bulgară este una dintre cele mai vechi din regiune, Biserica Ortodoxă Bulgară obținând autocefalia în urmă cu câteva sute de ani, fiind una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe autocefale din lume. A jucat un rol esențial în formarea culturii bulgare, în special în perioada Primului Țarat Bulgar, când a susținut și răspândit alfabetul chirilic. De-a lungul secolelor, a avut o importanță crucială în păstrarea identității naționale bulgare, în special în timpul dominației otomane.

Ortodoxia greacă este o dovadă clară că Uniunea Europeană este un mediu unde ortodoxia poate înflori. Biserica Ortodoxă a Greciei a devenit autocefală în 1833, după obținerea independenței Greciei de sub dominația otomană. În trecut, a fost o parte esențială a Imperiului Bizantin, cu o moștenire puternică de teologie, arhitectură și artă bizantină. Biserica este adânc legată de identitatea națională a Greciei și joacă un rol activ în viața spirituală și socială a poporului grec.

Grecia găzduiește și Muntele Athos, un important centru monahal ortodox de renume internațional. Această republică monahală este cunoscută liderilor politici pro-ruși din R. Moldova, care postează sute de poze pe rețelele sociale de la vizitele pe care le fac în mult hulita UE.

Biserica greacă utilizează calendarul nou (gregorian), iar sărbătorile și tradițiile ortodoxe sunt integrate adânc în viața publică și festivitățile naționale, precum Paștele Ortodox, care este cea mai importantă sărbătoare religioasă în Grecia.

Biserica Ortodoxă a Ciprului a obținut statutul de autocefalie în anul 431, fiind una dintre cele mai vechi biserici autocefale. În perioada ocupației otomane și britanice, Biserica a avut un rol esențial în păstrarea identității naționale cipriote și în mișcările de eliberare națională.

Biserica din Cipru folosește calendarul nou, iar Mănăstirea Kykkos este unul dintre cele mai renumite lăcașuri de cult din țară. Biserica a jucat un rol important în mișcările naționale cipriote, inclusiv în lupta pentru independența de sub stăpânirea britanică. În plus, Cipru are o tradiție deosebită în iconografie și în dezvoltarea monahismului ortodox.

După cum vedem, toate aceste biserici ortodoxe din statele UE au o influență semnificativă asupra vieții spirituale, culturale și naționale a fiecărei țări, dar și în diaspora proprie. Deși împărtășesc aceleași dogme și tradiții de bază, fiecare biserică ortodoxă națională a dezvoltat un caracter unic, modelat de istoria, cultura și specificul regional unde activează.

Ortodoxia românească din Basarabia este deja în proces de integrare în Uniunea Europeană prin relațiile frățești avute cu ortodoxia din România. O parte din diaspora originară din R. Moldova este bine integrată în ortodoxia românească din statele unde locuiește. Din nefericire, ecoul propagandei anti-europene se regăsește periodic și în parohiile Patriarhiei Ortodoxe Ruse din statele UE, care folosește democrația europeană pentru răspândirea propagandei îndreptate împotriva blocului comunitar.

O parte din clericii și ierarhii basarabeni ar putea urma exemplul propriilor credincioși, care au înțeles nevoile de integrare europeană și au scăpat din capcana propagandei ruse. Locul ortodoxiei basarabene este acasă, în Patriarhia Ortodoxă Română, în Europa!