Am încercat să evit momentul delicat al vizitei lui Vadim Krasnoselski, pseudo-președintele separatist de la Tiraspol la Londra. Din rațiuni de parteneriat strategic al României cu Marea Britanii, a unor sensibilități de natură personală, am încercat ca acest subiect să rămână în spațiul diplomatic pentru a nu devoala alte elemente de poziționare care pot fi nuanțate pe canalele potrivite dincolo de spațiul public. În liniște, cu calm, cu echilibru și nuanțe.

Din păcate, ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat: propaganda rusă a folosit cu supra măsură confuzia și ambiguitatea britanică, ascunsă sub formule diplomatice, în legătură cu această vizită, pentru a promova presupuse elemente de recunoaștere a separatismului Transnistriei de către Maea Britanie care rezultă din harababura ce domnește la Foreign and Comonwealth Service acum, după alegerile din Mare Britanie în lipsa unui Guvern. De aceea abordarea clară a subiectului nu poate fi evitată astăzi, pentru a fi marcată și evitată în perspectivă.

Guvernul britanic este extrem de atent la nuanțe și imagine, cu atât mai mult la simboluri, și are un adevărat cult pentru protocol. În plus FCO, Ministerul de Externe britanic, este unul dintre cele mai pregătite din lume, cu experiență majoră în tratarea celor mai delicate teme și implicarea în cele mai subtile formule de negociere. Cum Marea Britanie este partener strategic al României, e cu atât mai stranie formula adoptată de către britanici pentru a da curs unei forme de invitare a liderilor separatiști la Londra, gest ce poate fi lesne interpretat drept unul inamical nu numai la Chișinău, ci chiar la București, acolo unde subiectul nu a trecut neobservat în ciuda crizei guvernamentale.

Inflamarea unui conflict

Dar să vedem ce s-a întâmplat:

Preşedintele nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselskii, a emis un comunicat preluat de presa locală, cea rusă și ulterior de cea de la Chisinau în care susține că a efectuat vineri, 16 iunie, o vizită de lucru în Marea Britanie, la Ministerul Afacerilor Externe de la Londra. Delegaţia condusă de Krasnoselskii a avut o întrevedere cu Directorul Ministerului Afacerilor Externe al Marii Britanii pentru Europa de Est și Asia Centrală, Nicola Pollitt. Din delegaţia separatistă a făcut parte Vadim Krasnoselskii, prim-ministrul nerecunoscut al regiunii, Alexandr Martânov şi aşa-numitul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev.

Ambasada Marii Britanii la Chişinău a precizat că vizita liderului separatist Vadim Krasnoselski la Londra a fost una privată şi nu una oficială după cum s-a scris în presa de la Tiraspol preluată de cea de la Chişinău. Acesta s-a întâlnit cu Directorul suplimentar al MAE pentru Europa de est și Asia Centrală, Nicola Pollitt, care a reiterat că Marea Britanie susţine soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean având la bază integritatea teritorială a Republicii Moldova cu un statut special pentru regiunea din stânga Nistrului.

"Susținem pe deplin contribuția mediatorilor și observatorilor și ne exprimăm mulțumirea față de OSCE și în special față de președinția anterioară a Germaniei și actuala președinție a Austriei pentru activitatea lor constructivă, inclusiv cu privire la Declarația Ministerială din 2016 privind procesul de negociere bazat pe rezultate. Nici MAE, nici Ambasada Britanică la Chișinău nu au făcut declarații precum că "Marea Britanie susține poziția liderului Transnistriei" și nici nu am exprimat "sprijinul pentru organizarea cât mai curând posibil a întâlnirii" Conferinței Permanente ", cum menținează partea separatistă în comunicatul său propagandistic, se spune în mesajul Ambasadei.

Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii în Republica Moldova, Lucy Joyce, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru a aduce clarificări suplimentare pe marginea deplasării recente în Marea Britanie a pretinsului președinte transnistrean, Vadim Krasnoselski. Şefa misiunii diplomatice britanice a confirmat faptul că deplasarea în cauză a purtat un caracter privat şi că organizatorul acesteia a fost „Oxford Union", o asociaţie studenţească specializată în organizarea unor dezbateri pe diverse teme de interes academic. Totodată, ea a ţinut să sublinieze că reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe al Marii Britanii au profitat de această ocazie pentru a le comunica direct liderilor de la Tiraspol poziţia oficială a Guvernului britanic, potrivit căreia conflictul transnistrean urmează să fie soluţionat cu respectarea principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi atribuirii unui statut special Transnistriei.

La rândul său, manifestând înţelegerea deplină faţă de bunele intenţii ale Guvernului britanic vizând procesul de reglementare a conflictului transnistrean, viceministrul de externe al Republicii Moldova, Lilian Darii a ţinut, totodată, să atragă atenţia Ambasadei britanice asupra inoportunităţii unor astfel de acţiuni pe viitor, invocând în acest sens, printre altele, efectele politice negative generate de stereotipurile politice şi rea-voinţa exponenţilor regimului de la Tiraspol. El a mai subliniat faptul că abuzurile şi derapajele politice comise frecvent în ultimul timp de către liderii de la Tiraspol, care tind să folosească orice tribună pentru propagarea ideilor secesioniste şi inducerea în eroare a opiniei publice, subminează eforturile întreprinse cu sprijinul partenerilor internaţionali în vederea identificării unei soluţii cuprinzătoare şi durabile pentru conflictul transnistrean, în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Vitali Ignatiev, pretinsul ministru de externe al Transnistriei, s-a lăudat joi, 22 iunie la postul TV Rossia 24 că delegația de la Tiraspol, în frunte cu liderul Vadim Krasnoselski, a ajuns la Ministerul Afacerilor Externe al Marii Britanii la invitația părții londoneze. „Au fost niște întâlniri de lucru. Președintele s-a întâlnit cu Directorul pentru Europa de Est din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Nicolla Pollitt, dar și cu alți diplomați britanici. Discuțiile s-au axat pe reglementarea conflictului moldo-transnistrean”, a declarat Vitali Ignatiev.

În știre, televiziunea rusă nu a menționat că delegația transnistreană a plecat în Marea Britanie la invitația platformei studențești de discuții The Oxford Union. Astfel, din știrea celor de la Rossia 24 deducem că delegația transnistreană ar fi fost invitată de Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Unit al Marii Britanii, ceea ce nu este adevărat. În știre se mai subliniază că este pentru prima dată în istorie când „oficiali” transnistreni sunt invitați la MAE britanic.

La solicitarea Deschide.MD către Ambasada britanică să explice procedura de acordare a vizei lui Vadim Krasnoselski și suitei sale. Ambasada a declarat că solicitanții din stânga Nistrului nu au fost favorizați în procesul de acordare a vizei. Ambasada a refuzat să ofere informații detaliate cu privire la tipul de viză, cine a scris invitația pentru viză, ce pașapoarte a folosit „administrația” de la Tiraspol.

Lecțiile învățate a unor ambiguități destructive și inflamante

Dacă ar fi vrut să realizeze fără probleme și asperități o asemenea întâlnire, Marea Britanie trebuia să știe atât sensibilitățile de la Chișinău și București și să țină cont de ele. Deja invitarea de către Oxford Forum, asociație studențească, a celor trei separatiști e un pas complicat, pe care o asociație privată poate să o facă iar un Guvern serios și responsabil, care respinge separatismul, să o respingă. Rămâne discuția în legătură cu tipul de pașaport și tipul de viză atribuit care este, din punct de vedere juridic, absolut obligatorie pentru a stabili gradul de conivență și complicitate a FCO. Personal cred că Foreign office a vrut să invite separatiștii la Londra, însă negarea credibilă și respectarea strictă a regulilor jocului, deși la limită în raport cu Chișinăul și Bucureștiul, reclama întâlnirea cu un reprezentant inferior, tip desk officer pe Republica Moldova, și eventual la o bere într-un bar, la o plimbare în parc sau în cel mai rău caz la o întâlnire în biblioteca asociației studențești, în nici un caz la Foreign Office.

Cele trei elemente - pașapoarte “diplomatice” ale unui pseudo-stat nerecunosut nici de Marea Britanie, vize oficiale și primirea la FCO – Ministerul Afacerilor Externe Britanic, de către un director de spațiu - fac abordarea britanică extrem de riscantă. Nu cred că Londra își dorește înrăutățirea relațiilor cu Chișinăul oficial și cu partenerul strategic român pentru a crea avantaje de imagine și propagandă Tiraspolului și Rusiei.

Rămâne de văzut dacă vina și responsabilitatea revine unui ambasador neatent sau mai puțin pregătit, unui director din FCO prea zelos și profund nepotrivit în funcția sa, deci dacă e vorba despre o eroare, sau dacă e vorba despre un gest deliberat, profund reprobabil. În orice caz, reacțiile de la Chișinău și București, de subliniere fermă, pe canale diplomatice – în cazul Chișinăului chiar cu amprentă publică, a protestului și observațiilor făcute – este necesar și binevenit tocmai pentru a evita ca pe viitor vreun oficial al unui stat să se joace cu elemente extrem de sensibile și ușor utilizabile contra Republicii Moldova cum e această invitare pe sub mână a pretinșilor lideri de la Tiraspol la Londra.