Pe 27 aprilie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Republica Moldova trebuie să plătească despăgubiri de două milioane de euro Fabricii de Zahăr din Ghindești SA. Mai exact, CEDO a concluzionat că societatea reclamantă ar fi suportat un anumit prejudiciu material în urma încălcării drepturilor sale, ținând cont de imposibilitatea de a dispune de bunurile sale, scrie mold-street.com.

Au cerut despăgubiri de peste 7 milioane euro

Curtea a precizat că aceste pierderi fuseseră suportate în rezultatul casării hotărârii definitive din 13 martie 2008, societatea reclamantă aflându-se în imposibilitatea de a utiliza suma de bani care fusese acordată pentru o perioadă de aproape treisprezece ani.

Prin urmare, Curtea a constatat că societatea reclamantă a suferit un prejudiciu material în urma lipsirii acesteia de posibilitatea de a dispune de bunurile sale, ultima solicitând o despăgubire pentru prejudiciul material în valoare de aproximativ 7.157.000 de euro. Ținând cont de circumstanțele cauzei și de materialele aflate în posesia sa, Curtea i-a acordat societății reclamante două milioane de euro în acest sens.

Decizia a fost pronunțată marți, 27 aprilie, iar statul are la dispoziție trei luni ca să achite acele două milioane de euro. În caz că acest termen este depășit, autoritățile vor fi obligate să plătească în continuare despăgubirea, dar cu dobânzi.

Anterior, în hotărârea principală, din data de 3 decembrie 2019, CEDO a constatat că urmare a anulării deciziei naționale, prin admiterea în iunie 2008 de către Curtea Supremă de Justiție, a cererii de revizuire a Băncii de Economii, a fost încălcat Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Articolul 1 Protocolul nr.1.

Cine sunt judecătorii implicați

La Curtea Supremă de Justiție, cazul a fost admis spre reexaminare pe 5 iunie 2008, de Colegiul economic în frunte cu Natalia Moldovanu și judecătorii Iurie Şumcov și Iulia Oprea (opinie separata, nu a fost de acord). Ulterior în complet a fost introdus judecătorul Ion Vîlcov.

De notat, Natalia Moldovanu a fost vicepreședinte al CSJ, iar în 2012 s-a pensionat, imediat ce procurorul general ceruse inițierea unor proceduri disciplinare contra ei.

Magistrata a examinat și pronunțat verdicte în numeroase cazuri pierdute de Moldova la CEDO, unul dintre care este și dosarul inițiat pe cazul magazinului Gemeni.

Ion Vîlcov și-a dat demisia din funcţia de judecător al CSJ în aprilie 2014. Și judecătorul Iurie Șumcov, care a participat la examinarea acestor cazuri, a plecat din sistem în 2015

Sursa citată menționează că anul trecut, Ministerul Justiției a publicat rezumatul violărilor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele împotriva Republicii Moldova, cu indicarea listei judecătorilor/persoanelor, a eventualelor acțiuni și/sau inacțiuni ale cărora ar fi putut genera încălcarea prevederilor Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale (CtEDO) de către țara noastră. 

Conexiuni cu frauda bancară și oligarh rus

Cât despre părțile din dosar, apoi după implicarea în frauda bancară, Banca de Economii (acționar majoritar este statul) este în procedură de lichidare de aproape cinci ani.

Și la Fabrica de zahăr din Ghindești, unde statul deține 25,2%, situația nu este mai bună. Ea este în procedură de insolvabilitate de mai mulți ani și, la 1 ianuarie 2019, capitalul întreprinderii înregistra o valoare negativă de circa 29 milioane lei.

Potrivit sursei citate, Fabrica de zahăr din Ghindești a făcut parte, până în anul 2009, din grupul Marr Sugar, controlat de familia oligarhului rus Ralif Safin.

Până în anul 2009, Marr Sugar a deținut trei fabrici de zahăr din Moldova (Cupcini-Cristal, Glodeni și Ghindești), care aveau o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de lei. Toate, însă, au fost aduse în prag de faliment cu datorii de circa un miliard de lei față de bănci, bugetul de stat, angajați etc.

În prezent fabrica din Ghindești nu mai funcționează și este în insolvență. La fel și Glodeni Zahăr, iar Cupcini-Cristal a fost preluată de o companie poloneză.

De afacerile din Moldova se ocupa Marat Safin, feciorul mai mare al lui Ralif Safin.

Contra lui Marat Safin a fost inițiată o cauză penală, iar de la mijlocul anului 2011 omul de afaceri a fost anunțat în urmărire generală, numele lui figurând o perioadă la rubrica respectivă pe site-ul Centrului Național Anticorupție. Marat Safin era acuzat de escrocherie în proporții deosebit de mari și risca închisoare de la 8 la 15 ani.