Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate cere fracțiunilor parlamentare să includă pe agenda Parlamentului proiectele de legi și Hotărârile Parlamentului care să permită în regim de urgență îndeplinirea condițiilor și debursarea celor două tranșe din asistența macrofinanciară a UE, dar și pentru a obține resurse suplimentare prin alte programe. Despre acest lucru a anunțat lidera PAS, Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă, transmite un comunicat al PAS.

„Guvernul s-a dovedit incapabil să atragă resurse financiare externe de la donatorii tradiționali, s-a dovedit incapabil să negocieze un acord de împrumut cu Rusia. Consecințele unei asemenea abordări iresponsabile le suportă cetățenii, economia. La câteva săptămâni bune de când s-a început această criză, Guvernul încă nu a ajutat nici un agent economic. Credem că este cazul ca fracțiunile din Parlament să se implice pentru a face posibilă debursarea acelor două tranșe din asistența macrofinanciară a UE, dar și pentru a obține resurse suplimentare prin alte programe. Asistența macrofinanciară expiră în luna iulie, iar asta înseamnă că cele două tranșe trebuie obținute în regim de urgență. Vorbim despre 70 de milioane de euro care trebuie să ajungă la cetățeni”, a punctat Maia Sandu.

În context, lidera PAS a enumerat condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca tranșa a doua să fie debursată:

  1. Există o condiție tehnică – adoptarea în lectura a doua a legii cu privire la sancțiuni în vederea combaterii spălării banilor. Există câteva obiecții care au fost formulate și transmise de către Comisia Europeană. Este necesar ca Parlamentul să lucreze pe aceste obiecții și să se adopte legea în lectură finală.
  1. Altă condiție ține de demonstrarea progresului în recuperarea banilor din furtul miliardului. Considerăm că Parlamentul trebuie să ceară un raport de la Procuratura Generală pe acest subiect.
  1. O altă condiție importantă ține de anularea legii cu privire la cetățenie. Moratoriul pe această lege a fost prelungit până pe 1 septembrie. Acum se cere o declarație a Parlamentului prin care se face un angajament pentru UE, dar și pentru cetățenii Republicii Moldova, că acest moratoriu nu va fi extins după 1 septembrie și legea va fi anulată.
  1. Adoptarea reformei justiției și a unui plan de acțiuni pentru această reformă. Guvernul a bătut pasul pe loc în toată această perioadă, nu a vrut să folosească conceptul de reformă pe care l-am pregătit noi. Propunem să revenim la conceptul pe care l-am propus noi și să se inițieze dezbateri publice.
  1. Adoptarea legii cu privire la organizațiile neguvernamentale. Această lege este aprobată în prima lectură. Trebuie să se revină la formula proiectului legii așa cum a fost adoptată de Guvern și să fie aprobată în lectură finală.
  1. Este necesar angajamentul public al Parlamentului pentru realizarea auditului extern la Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței. 
  1. Ultima condiție pentru tranșa a doua este mai complicată, pentru că majoritatea parlamentară a încălcat această condiție atunci când a numit noi membri la Consiliul Superior al Magistraturii fără să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Modul în care au fost numiți membrii a fost criticat dur de către Comisia de la Veneția. Singura soluție pentru a depăși situația este să se discute în regim de urgență cu Consiliul Europei, Comisia de la Veneția pentru a se formula o noua condiție, în funcție de situația actuală.

În context, ministra Finanțelor în Guvernul Sandu, Natalia Gavrilița, a precizat că în astfel de situații de criză, devine foarte importantă finanțarea pe plan internațional și, în special, accesarea împrumuturilor de la organizații  care pot oferi împrumuturi la dobânzi mici și pe o perioadă mai lungă de timp.

„Sunt două surse de finanțare pe care Guvernul încă nu le-a accesat și care pot mobiliza resurse adiționale pentru finanțarea deficitului bugetar. În primul rând, Guvernul trebuie să negocieze o înțelegere cu UE care a aprobat deja un alt pachet de suport macrofinanciar în volum de 100 de milioane de euro, dar și mai importantă este negocierea unui program cu FMI, care poate permite Moldovei accesarea unor sume și mai importante de bani. Mai mult de atât, un program cu FMI este necesar pentru accesarea suportului bugetar din partea altor parteneri, cum ar fi UE, pentru accesarea granturilor care vin să ajute bugetul”.

La final, președinte al fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, a anunțat că va lua legătura cu liderii fracțiunilor parlamentare pentru ca legile enunțate astăzi să fie incluse în regim de urgență pe agenda parlamentară.

„După data de 15 mai, se cere ca Parlamentul să intre în forță și într-o manieră transparentă, mobilizând tot potențialul pe care îl are, să adopte acele legi care să ne permită să debursăm a doua tranșă. În calitate de președinte a fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, chiar astăzi,voi încerca să iau legătura cu liderii fracțiunilor parlamentare astfel încât să convenim împreună asupra agendei Parlamentului și anume aceste legi care nu au fost adoptate încă în lectură finală să se regăsească pe agenda Parlamentului”, a conchis deputatul.

Amintim că, pe data de 2 mai, Dragoş Tudorache, raportorul Parlamentului European (PE) pentru Republica Moldova, împreună cu alți șase eurparlamentari români, solicită Comisiei Europene să prelungească termenul până la care Republica Moldova poate accesa ultima tranşă de 40 de milioane de Euro din asistenţa macrofinanciară oferită de UE, în valoare totală de 100 milioane Euro.

Detalii: Eurodeputați români cer Comisiei Europene o soluție ca R. Moldova să acceseze 40 mln. Euro din asistenţa macrofinanciară