Șocul fără precedent cauzat de COVID-19 a afectat companiile din Moldova prin intermediul mai multor canale și a necesitat sprijin imediat sub formă de lichidități pentru a le proteja de închideri masive. Pe viitor, pe termen scurt, autoritățile ar trebui să se concentreze pe asigurarea de personal, materiale și consumabile medicale, asigurarea stabilității fiscale și acces la finanțare, menținerea stabilității sectorului financiar, asigurând în același timp un volum adecvat de lichidități. Sugestiile au fost făcute în contextul prezentării de către Banca Mondială a perspectivelor de recuperare economică pentru Moldova după COVID-19, transmite IPN.

Potrivit specialiştilor Băncii Mondiale, deficitul fiscal, deşi a fost restrâns în 2019, se va extinde rapid pe fundalul efectelor pandemiei. În primul trimestru al anului 2020, volumul încasărilor fiscale a scăzut cu 3,6 procente. În aprilie, autoritățile au adoptat un set de măsuri de sprijin pentru combaterea pandemiei, costul acestora fiind estimat la 2,4 procente din PIB.

Marcel Chistruga, economist în cadrul Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău, a menționat că, în 2020 se preconizează că va avea loc contracția economiei pe fundalul șocurilor negative cauzate de pandemia de coronavirus. Deficitul fiscal și datoria publică vor crește pe măsură ce guvernul va întreprinde măsuri de protecție a vieților, companiilor și gospodăriilor.

Creșterea de 3,6 procente înregistrată în 2019 a fost susținută de cererea internă puternică, la rândul ei determinată de creșterea salariilor, remitențe, expansiunea creditelor și creșterea cheltuielilor publice. Odată cu scăderea producției în agricultură, încetinirea exporturilor și a investițiilor, ritmul creșterii economice a înregistrat o scădere bruscă, constituind 0,2 procente în ultimul trimestru.

Politica monetară a fost relaxată până la declanșarea crizei și continuă același curs. În anticiparea presiunilor dezinflaționiste, rata de bază a fost redusă la un nivel de 5,5 procente în decembrie. Pe fundalul cererii interne mai slabe și al efectelor determinate de scăderea prețurilor internaționale la mărfuri, rata inflației s-a micșorat, constituind 5,9 procente în martie 2020, precizează specialiștii Băncii Mondiale.

Deficitul de cont curent a fost redus şi el înainte de criză, dar este din nou în creștere. Deficitul contului curent constituind 9,7 procente din PIB în 2019, odată ce creșterea exporturilor a depășit-o pe cea a importurilor în a doua jumătate a anului 2019. Totuși, o scădere accentuată a exporturilor și remitențelor va determina creșterea deficitului până la o valoare mai mare de 10 procente din PIB în 2020.

Întreruperea prelungită a activității economice până în august 2020 ar determina scăderea creșterii cu 5,2 procente – cea mai mare scădere din 2009. Creșterea mai slabă va constrânge și mai mult finanțele publice, care se confruntă cu necesități de finanțare deja mari –15 procente din PIB. Un număr mai mare de migranți reveniți în țară, necesitățile mari de cheltuieli sociale și șomajul sporit pot constrânge suplimentar condițiile pe piața muncii și pot crea presiuni fiscale suplimentare.

În cazul în care epidemia de coronavirus este oprită în mare parte până la mijlocul anului 2020, cu o recuperare ulterioară, scenariul de bază prevede recesiunea economiei de 3,1 procente până la finele anului. Blocarea activității economice și restricțiile de deplasare vor produce o deteriorare accentuată a economiei în al doilea trimestru, cu o scădere pronunțată a veniturilor disponibile.