Decretarea stării de urgență în R.Moldova în contextul pandemiei de coronavirus, care implică și limitarea activității economice și restricționarea frontierelor, creează premise favorabile pentru ca statul să se apropie de cea de-a patra criză valutară din istoria sa. De această părere este expertul „Idis Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care amintește că prima criză de acest gen pe care a cunoscut-o R. Moldova s-a produs în anul 1998, urmată de cea din 2009, apoi din 2014 și 2015, iar în 2020 statul fiind aproape să se confrunte cu cea de-a patra.

„Observăm că în fiecare criză valutară leul moldovenesc are o ușoară tendință de devalorizare, iar BNM ține sub control această situație. Drept exemplu, ne amintim că în 1998, leul a urcat de la 4-5 lei la 9-10 lei pentru un dolar SUA, în 2009 de la 9-10 lei, la 14-15 lei. În 2015 de la aproximativ de la 15 lei - la 20 de lei, acum putem spune că ne putem îndrepta spre un nou coridor. Dar acestea sunt doar observații, totul depinde de acțiunile autorităților”, susține Ioniță.  

Expertul spune că sunt câteva aspecte care duc spre această previziune. În primul rând, este vorba despre reducerea exporturilor, despre o posibilă scădere a remitențelor de peste hotare, dar și părăsirea Republicii Moldova a capitalului străin. 

„Din datele oficiale prezentate pentru luna februarie, încă nu le avem pe cele din martie când R. Moldova a intrat oficial în așa-numita carantină, vedem că remitențele s-au păstrat, dar au scăzut exporturile. În general, exporturile sunt în scădere încă din 2019, dar de când a fost instaurată starea de urgență ne așteptăm la o scădere și mai mare. În plus, tot din 2019 am văzut că foarte mulți investitori străini pleacă din R. Moldova odată cu investițiile lor. Respectiv, vine mai puțină valută în R. Moldova, ceea ce va duce la devalorizarea leului moldovenesc”, punctează Ioniță. 

O altă zonă de impact asupra leului vine de la BNM, precizează economistul: „Odată ce a fost scăzută rata de bază, acest lucru tot va influența negativ asupra masei de valută, însă, pentru moment, BNM are suficiente rezerve pentru a interveni pe piața valutară”

Veaceslav Ioniță mai adaugă că odată cu alunecarea spre o criză valutară, se înregistrează și o scădere a veniturilor la bugetul public național. 

„Deja vedem că veniturile la buget sunt cu 10% mai mici decât era preconizat. Așteptăm să vedem cifrele pentru luna martie. Important este că scad veniturile la buget de pe segmentul fiscal și aici trebuie să precizăm un aspect important: ce folos că se vor păstra veniturile la buget în monedă națională dacă leul moldovenesc se va deprecia, iar atunci când raportăm la valuta de bază - dolarul SUA, intrările la buget pe acest segment chiar se diminuează”, spune analistul economic.

R. Moldova se confruntă cu o criză economică importată din exterior pentru că toate țările din vecinătate și-au restricționat frontierele, dar și alte activități economice și financiare: „Încă e prematur să anticipăm efectele totale ale acestei crize pentru că nu știm cât va dura această carantină”. 

„Acum, cel mai oportun moment, dar și cea mai bună soluție pentru Guvern ca să evite criza valutară este să se împrumute din exterior. În primul rând, va intra valută pe teritoriul R. Moldova. În al doilea rând - nu va fi presiune la întoarcerea creditelor, pentru că oricum leul moldovenesc se va deprecia”, a conchis Ioniță. 

Premierul Ion Chicu a anunțat recent un set de douăsprezece măsuri în sprijinul companiilor, inclusiv vacanțe fiscale și scăderea dobânzilor pentru credite, pentru a le ajuta să nu-și închidă afacerile din cauza problemelor financiare generate de epidemie.

În același timp, opoziţia insistă că autorităţile trebuie să-şi urgenteze eforturile de căutare a ajutoarelor externe şi să se gândească cum exact să salveze de faliment companiile plătitoare de taxe.