Președintele Igor Dodon s-a lansat în speculații și populism politic atunci când a declarat că va acoperi din veniturile BNM datoria privind „miliardul” pentru că anual la Banca Centrală vor veni, cu aproximație, 200-300 milioane lei, asta în timp ce Guvernul trebuie să restituie din „furtul miliardului” 800-900 milioane anual. Iinițiativele lui dodon vin în momentul în care nu există certitudine cu privire la debursarea asistenței macrofinanaciare dar și cu privire la creditul de la Moscova.

„Noi putem vorbi doar despre oportunitate politică. Toată lumea știe că banii furați trebuie întorși de la cei care au furat, dar până acum, noi la acest capitol nu am avansat foarte mult și atunci se încearcă a se găsi o soluție pentru a fi redus acest termen de rambursare. În spațiul public au mai fost lansate ideii că BNM-ului trebuie de plătit doar corpul creditului fără dobândă. Ceea ce propune președintele este o formă de a întoarce acest credit, dar această propunere se axează doar pe mecanism. Până în 2003 exista o practică prin care profitul BNM intra în bugetul de stat. Ulterior această practică a fost stopată pentru a crește capacitatea BNM de a interveni în situații de criză. Acum se propune ca BNM să de-a profitul statului ca ulterior statul să poată achita creditul către BNM”, a declarat expertul Idis, Viitorul Veaceslav Ioniță. 

Acesta mai spune că e mic impactul pe care ar putea să al aibă bugetul de stat în cazul redistribuirii veniturilor BNM. 

„E o chestiune de decizie politică pentru că banii pe care îi acumulează BNM sunt pentru o eventuală criză, dacă această criză are loc tot guvernul achită acei bani pentru a acoperi crizele. Acum Guvernul se gândește că atât timp cât este situația liniștită noi luăm banii de la BNM iar dacă va avea loc vre-o criză tot noi, guvernul vom achita aceste cheltuieli. Ce ține de imapct, acesta va fi pozitiv pentru bugetul de stat, dar mic. E greu acum să prognozez dar haideți să spunem cu aproximație: 300 - 400 mln de lei. Pentru BNM tot este impact, dar negativ pentru că slăbește din puterea BNM în contextul unei potențiale crize, a adăugat Ioniță.

În același timp, expertul economic Sergiu Gaibu a declarat în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă că nicidecum Guvernul nu poate miza totuși pe așa sume care au fost enunțate, că se va achita circa 30% din datoria respectivă.”

„Un profit a existat la Banca Națională în anul 2018 de circa un sfert de miliard, pe când în 2016-2017 au avut rezultate negative și situația aceasta se poate repeta, fiindcă, în primul rând, scopul Băncii Naționale nu este de a face profit, poate fi un rezultat colateral la obiectivele-cheie pe care le are Banca Națională de a interveni și a gestiona masa monetară. De aceea să mizăm pe un profit constant și o valoare constantă în ceea ce privește acumulările nu este prea rezonabil”, a precizat Gaibu.

Ex-premierul Ion Sturza ironizează spunând că decizia de a repartiza profitul BNM este „voia boierului de la Sadova” și în același timp se întreabă de unde 5-6 miliarde? pentru că BNM a raportat anul trecut un profit de 290 milioane de lei.

„Profitul BNM, conform legii, nu se repartizează. El rămâne pentru acoperirea pierderilor din trecut și capitalizarea treptată a băncii. Minimum 10% din obligatiile monetare (astazi doar 6,5)! Lucru mandatoriu pentru stabilitatea financiară a țării. Voi vreți să-l repartizați. Voia boierului de la Sadova. Dar de unde 5-6 miliarde? BNM a raportat anul trecut un profit de 290 milioane de lei. Anii anteriori, mai mult pe pierderi. La o adică ați putea repartiza o jumătate. Anual, bugetul trebuie să restituie din „furtul miliardului” 800-900 milioane. Acești bani nu sunt venitul BNM, cum își imaginează unii, ci sunt o rambursare de credit . Deci, 10-15% și asta în condițiile unui compromis serios cu necesitatea capitalizării BNM. O mișcare populistă de moment. Sigur, e mai ușor decât să recuperezi miliardul de la cei care l-au furat!”, scrie Ion Sturza pe pagina sa de Facebook.

Menționăm că reprezentanții opoziției au criticat acest anunț al președintelui. Vicepreședintele Parlamentului  Alexandr Slusari l-a acuzat pe Dodon că nu ar fi interesat de recuperarea banilor furați din sistemul bancar, pentru că nu a susținut propunerea privind impunerea unui moratoriu asupra legii care obligă cetățenii R. Moldova să întoarcă banii sustrași din sistemul bancar, iar din acest motiv a venit cu soluția ca o parte din furt să fie acoperit din profitul anual obținut de Banca Națională a Moldovei.

Totodată, fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavriliță, crede că „manevra lui Igor Dodon cu așa-numita ușurare a poverii din Legea miliardului este de fapt scoaterea banilor din rezervele BNM, pentru a finanță cheltuielile enorme ale guvernării în an electoral”.

Toate aceste declarații și inițiative ale președintelui dodon s-au întețiut după ce Uniunea Europeană a transmis anumite mesaje că nu vor debloca asistența macrofinanaciară iar de la Moscova nu există un răspuns că vor fi acordate cele 500 de milioane de dolari, drept credit.