De câteva zile un grup de circa 25 de companii din regiunea separatistă au ajuns cu conturile blocate în băncile din Republica Moldova. Acestea ar fi fost implicate în operașiuni dubioase cu risc de finanțare a terorismului.

E vorba de întreprinderi mari precum Uzina Metalurgică de la Râbnița (care asigură circa 20% din exporturile regiunii), uzinele Moldavizolit și Moldavkabeli de la Tiraspol și altele, notează Mold-Street.com

Blocarea conturilor a început cu venirea noii puteri la Chişinău

"Pe 5 septembrie, o bancă comercială din Moldova, în care erau deschise conturile mai multor întreprinderi transnistrene, a blocat toate operațiunile. Entitățile economice au primit o notificare care solicita închiderea contului. Astfel, importatorii transnistreni nu au posibilitatea de a achiziționa mărfuri și de a face operaţiuni cu parteneri străini", scrie agenţia oficială Novostipmr.com.

Totodată se mai afirmă că potrivit conducerii aşa-zisei băncii republicane din Transnistria, problemele ar fi început încă de la începutul verii, imediat după schimbarea conducerii de la Chişinău, sugerând astfel că fost guvernare democrată de la Chişinău nu ar fi creat astfel de probleme.

„Din iunie 2019, au fost primite cereri ale băncilor comerciale din Moldova ca întreprinderile transnistrene să îşi închidă conturile. Aceste cerințe erau unilaterale, fără explicații sau cu formulări vagi. Întreprinderile au căutat oportunități de a deschide conturi în alte bănci comerciale din Republica Moldova. Însă de ieri (5 septembrie n.r.), aceste acțiuni, după părerea noastră, au căpătat un caracter sistemic”, a declarat Alexei Melnik, primul vicepreședinte al şa-zisei băncii republicane din Transnistria.

Risc de finanţare a activităţilor teroriste

Postul de televiziune TSV, controlat de grupul Sheriff, susţine că aceste decizii ar fi fost luate de băncile moldoveneşti la cererea Băncii Naţionale a Moldovei şi sub presiunea autorităţilor americane.

Drept motiv este invocat faptul că operaţiunile companiilor din regiunea separatistă cad sub incidenţa legislaţiei privind combaterea terorismului. Altfel spus există riscul ca banii din activităţile companiilor din regiune să fie folosiţi pentru finanţarea unor activităţi teroriste. 

Banca Naţională a Moldovei nu a comentat deocamdată situaţia creată, dar blocarea conturilor bancare a stârnit nemulţumirea administraţiei de la Tiraspol, care acuză Chişinăul de o nouă blocadă economică.

În acelaşi timp multe bănci şi întreprinderi din regiune au fost implicate anterior în operaţiuni dubioase, cu spălări de miliarde de dolari şi finanţarea unor activităţi suspecte. Cu toate acestea activitatea lor a continuat, iar mari bănci de la Chişinău, precum Victoriabank, Moldindconbank au continuat să deservească întreprinderile separatiste.

De exemplu prin conturile firmei Energokapital din Tiraspol, deschise la Victoriabank, în anii 2014-2017 au fost scoase în zone offshore, zeci de milioane de dolari din plăţile pentru curentul electric.

Cum funcţionează băncile de la Tiraspol

Menţionăm că în prezent în regiunea separatistă au mai rămas doar trei instituţii financiare, controlate sau de autorităţi sau de grupul Sheriff. Acestea pot face operaţiuni externe în dolari sau euro prin conturi corespondente deschise în bănci din Rusia sau Austria.

La fel pot face operaţiuni şi în lei moldoveneşti prin aşa-zisul Centru de Casă şi Decontări deschis la Tiraspol de BNM. Acesta funcţionează mai mult de două decenii. 

"În conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM nr. 885-XIII din 19.06.1996, Băncii Naționale a Moldovei i s-a permis deschiderea unui cont corespondent temporar în lei moldovenești Centrului de casă și decontări din Tiraspol, prin intermediul căruia sunt realizate fluxurile financiare în lei moldovenești din/în regiunea transnistreană", se arăta într-un răspuns oferit de BNM pentru RISE Moldova.

Mai adăugăm că de aproape un deceniu se discută despre o posibilă integrare a băncilor din regiunea separatistă în sistemul bancar moldovenesc. Această integrare este blocată însă de nedorinţa instituţiilor financiare de acolo de a se racorda la reglementările internaţionale şi naţionale privind guvernanţa corporativă, transparenţă etc.