În cercurile de afaceri se spune că în perioadele de turbulență nu te poţi mişca rapid. Abilitatea de a te detaşa de emoții, de a fi răbdător și a înțelege situația, urmând principiul medical "nu prejudicia" este, probabil, cea mai greu accesibilă, dar și cea mai valoroasă calitate pe care trebuie să o dețină un politician.

Dar trăim într-o epocă a schimbărilor - noile autorități au început să-și alinieze cu zel pozițiile și să schimbe legislația. Şi se lasă cu impresii că nici Cabinetul de miniștri, nici majoritatea parlamentară nu au suficient timp pentru a examina posibilele consecințe ale deciziilor luate. Ajunsă pe această parte a baricadei, noua coaliție poate lua anumite decizii în grabă, fără a se uita la mediul de afaceri. Să nu se ajungă mai târziu cu reabilitări ale "nevinovaţilor", doar că post-mortem. Pentru afaceri, viteza extrem de rapidă de luare a deciziilor în contextul unor declarații imprudente ale reprezentanţilor guvernării, introducerea unor noi reguli și cerințe și schimbarea peisajului la nivel instituțional este, fără îndoială, un stres. 
 
De exemplu, deputatul fracțiunii Partidului "Acțiune și Solidaritate", Vladimir Bolea, a propus instituirea unui moratoriu privind permisiunea și continuarea lucrărilor de construcții în municipiul Chișinău. Potrivit pachetului de modificări legislative inițiate de acesta, se va impune un moratoriu asupra obiectelor din cartierele rezidențiale atunci când distanța dintre noua construcţie și clădirile existente nu depășește înălțimea celei mai înalte clădiri. Și continuarea / autorizarea construcției va fi posibilă numai după întocmirea protocoalelor scrise în urma consultărilor publice, cu alte cuvinte - acordul vecinilor. 
 
Nu este o idee rea la prima vedere. Există totuși riscul că orice construcție poate fi înghețată pe o perioadă nedeterminată. Şi pentru că despre termenul moratoriului nu se spune nimic în proiectul de lege (presa a anunțat termenul de un an), proiectul implică riscuri și restricții semnificative pentru industria construcțiilor, care asigură 7,9% din PIB (în 2018), cu o creștere de 1,1%. Și valoarea adăugată brută a acestei industrii în 2018 a crescut cu 16%, ajungând la 17,5 miliarde de lei. 
 
Nu este un secret faptul că situația cu muncitorii din ramura industrială se agravează din an în an în ţara noastră. Constructorul este o specialitate foarte solicitată pe piețele vecine - în Rusia și Europa. Pe perioada moratoriului, fluxtul plecărilor specialiştilor din construcţii va fi văzut cu ochiul liber. Și aceasta este, probabil, cea mai slabă verigă din proiectul de lege. 
 
Reexaminarea documentelor din construcție și aducerea acestora în conformitate cu legea este imperativă (aici ar putea fi necesară și o modificare a legislației). Dar, probabil, este mai indicată o procedură pe fiecare obiect în parte şi nu trebuie să fie alarmată întreaga ramură. Acesta este un proces mai complicat, dar este și mai sigur - atât pentru afaceri, cât și pentru Guvern: împreună cu apa ar putea fi scăpat jos şi copilul. Și ar fi mai bine dacă formulările din lege ar fi cât mai clare, pentru a evita orice interpretare controversată. 
 
Această inițiativă legislativă nu a fost încă adoptată, însă un alt proiect de lege privind abolirea cetățeniei prin investiții a fost deja votat de Parlament în prima lectură. Principalul argument în favoarea abolirii documentului este eventualitatea riscului ca persoanele cu un trecut dubios și participanții la "furtul miliardului" să poată obține cetăţenia Moldovei, iar programul în sine este un mecanism legalizat pentru spălarea banilor. Autorilor proiectului de lege nu le place faptul că numele persoanelor care au primit cetățenia nu sunt dezvăluite publicului, iar integritatea lor nu poate fi verificată. 
 
Poate că ar exista motive de îngrijorare, dar la mecanismul de verificare care are mai multe niveluri, se poate adăuga încă un filtru. Până în prezent, Președintele țării a semnat două decrete privind acordarea unei astfel de cetățenii. Este logic să li se acorde deputaţilor posibilitatea de verificare prin intermediul serviciilor speciale a tuturor solicitanţilor de cetățenie pentru investiții. 
 
Într-un eventual caz de anulare a programului, Moldova se poate confrunta cu riscuri financiare și de reputație. Pentru a implementa acest program, guvernul Filip a încheiat un acord cu un consorțiu format din două companii - Moldovan Investment Company şi Henley and Partners. Sunt anticipate în contract pierderile financiare ale statului în cazul rezilierii unilaterale a acordului? Vor cere aceste companii returnarea fondurilor cheltuite pentru promovarea programului în străinătate în ultimele șapte - opt luni? Este important pentru Republica Moldova să-și păstreze reputația, dacă țara (în cazul rezilierii contractului) dorește să reia programul în viitor? 
 
Amintim că un investitor care a investit 100 de mii de euro în Fondul de dezvoltare pe termen lung al țării, sau 250 de mii de euro într-un sector strategic important pentru țară, poate solicita cetățenia Republicii Moldova. Programul planifică să atragă 1,3 miliarde de euro în cinci ani. Dar investitorul-solicitant al cetățeniei Republicii Moldova suportă costuri suplimentare pentru plata comisioanelor către consorțiul care promovează programul (25 mii euro); agentului acreditat de programe (10 mii euro), pentru depunerea unei cereri și "auditul" acesteia (11 mii euro). Cetățenii mai multor țări, inclusiv Iran, Cuba, Coreea de Nord, nu pot participa la program ... 
 
Iar luni, Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a dat un aviz pozitiv proiectului de lege privind amendamentele la Legea privind controlul tutunului, Codul fiscal și Codul contravențional. Autorii propun introducerea termenilor noi - "aerosol dintr-un produs din tutun sau un produs similar", "țigară pentru dispozitiv de încălzire a tutunului", clarificarea termenului "fumat" - manipularea cu un produs de tutun fără ardere va fi considerat fumat. 
 
"Țigările pentru dispozitivele de încălzire a tutunului" sunt propuse a fi incluse în aceeași categorie de produse accizabile ca țigaretele cu filtru. Noile cerințe, dacă vor fi adoptate, vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2020, adică accizele vor fi de 540 lei pentru 1000 bucăți + 13% din cost, dar nu mai puțin de 700 lei pentru 1000 de bucăți. În același timp, accizele pentru țigările fără filtru rămân preferențiale. 
 
Moldova are cea mai dură legislație anti-tutun din Europa. Întreaga lume este preocupată de problema combaterii fumatului. Noi forme de consum de nicotină au înlocuit țigările – ţigările electronice, wipes, sisteme electrice de încălzire a tutunului. Tendința trecerii de la consumul de țigări la formele alternative este susținută de guvernele multor țări. 
 
Comisia Europeană recunoaște faptul că tutunul destinat încălzirii "Heat-Non-Burn" nu este ţigară și a recomandat ca acesta să fie menţionat într-o categorie separată ca obiect impozabil și să fie accizat în funcție de greutate. În nicio țară din Uniunea Europeană accizul pentru tutunul destinat încălzirii nu este echivalat cu accizul la țigări; diferența dintre acestea poate fi de opt ori, cum se întâmplă în Marea Britanie, iar în Polonia rata accizului pentru tutunul încălzit este zero. O atare abordare se datorează conținutului de substanțe dăunătoare din aerosol atunci când tutunul este încălzit, care este cu 90-95% mai mic decât în fumul de țigară. Acest indicator este confirmat de studiile mai multor instituții internaționale și una dintre cele mai prestigioase organizații din lume - US Food and Drug Administration (FDA), care a studiat acest produs timp de doi ani. 
 
Creșterea propusă a accizelor la tutunul încălzit îl va face pur și simplu inaccesibil pentru fumătorii din Moldova cu un venit limitat. Taxele sporite vor duce la creșterea prețurilor pentru aceste produse, respectiv, această afacere va deveni atractivă pentru contrabandiști.
Ce efect asupra bugetului ar avea introducerea accizelor la produsele destinate sistemelor de încălzire a tutunului, dacă luăm în considerare faptul că, potrivit Serviciului Vamal al Moldovei, ponderea mijloacelor alternative de consum de nicotină (țigarete electronice, wipes, IQOS) este mai mica de 1% din piață? La şedinţa Comisiei s-a subliniat că bugetul poate primi până la 16 milioane de lei pe an din impozitarea stick-urilor. Dar, în cazul unei creșteri a prețurilor la stick-uri, cât poate pierde bugetul din cauza contrabandei din Ucraina, de exemplu, unde un pachet costă 45 de grivne (aproximativ 27 de lei)? La acest subiect ar fi, probabil, mai bine să studiem mai detaliat experiența statelor vecine și riscurile regionale.
 
De fapt, criticile la adresa Guvernului în primele 100 de zile de activitate a Cabinetului, se consideră incorecte, însă aceasta nici nu poate fi considerată critică, ci mai degrabă un apel către noile autorități să “nu taie ca-n curechi”. Mediul de afaceri se adaptează întotdeauna condițiilor în care este forțat să lucreze și acum îi este deloc ușor: regulile jocului se schimbă din mers și nu există nimic mai rău decât această incertitudine. 
 
Guvernul și Parlamentele ar trebui să ia aminte: unele inițiative ambițioase pot provoca consecințe neplăcute pentru businessul care, și fără asta, abia ține pasul cu inovațiile. Or, acestea sunt locuri de muncă, venituri fiscale, stabilitate socială ... 
 
Toate aceste întrebări au o față şi o parte dorsală și fiecare problemă are susținători și oponenți. Dar autorităţile trebuie să fie responsabile pentru a se asigura că deciziile lor sunt bine întemeiate și cât mai echilibrate. Nu mi-aş dori ca peste patru ani (sau chiar mai rapid) noul Parlament și noul Guvern să revizuiască din nou regulile de joc. Mediul de afaceri nu va rezista.