Prin Hotărârea Parlamentului nr. 177 din 21 iulie 2017, au fost numiți cei 7 consilieri ai Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Respectiv, din data de 4 septembrie 2017, structura și-a a început efectiv activitatea de bază pentru care a fost instituită, prin inițierea procesului de recepționare și soluționare a contestațiilor depuse de către operatorii economici pe marginea procedurilor de achiziții publice, în conformitate cu termenii și condițiile reglementate de Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015. Până la finele anului 2017, Agenția a recepționat 201 contestații.

Analiza comparativă a numărului contestațiilor depuse la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor în primele patru luni ale anului 2019 denotă o creștere a numărului acestora cu peste 45% față de perioada similară a anului 2018: 

— 01.01.2018 – 30.04.2018 – 202 de contestații depuse;
— 01.01.2019 – 30.04.2019 – 293 de contestații depuse.

O creștere la fel de semnificativă, cu circa 47%, se observă și la numărul deciziilor emise pe marginea contestațiilor examinate de către cei 7 consilieri. Astfel, în primele 4 luni ale anului 2019, aceștia au emis un 224 decizii, comparativ cu 152 în aceiași perioadă a anului trecut, organizând în acest scop 178 de ședințe deschise de examinare a contestațiilor față de 144 în perioada similară a anului 2018, sau cu o creștere de circa 24%.

Menționăm că, odată cu creșterea numărului total de contestații depuse, se constată o scădere a numărului contestațiilor depuse tardiv, cu nerespectarea termenului legal. În prima perioadă de referință din numărul total de contestații depuse cele tardive au constituit 14%, iar în perioada similară a anului 2019 numărul lor s-a diminuat până la 8%. 

Cele mai frecvente aspecte reclamate de către operatorii economici în contestațiile formulate la rezultatul procedurilor de achiziție publică sunt:
respingerea ofertei contestatorului ca neconformă sau inacceptabilă;
– acceptarea de către autoritatea contractantă a ofertelor neconforme sau inacceptabile ale altor participanţi;
– modul de punctare/evaluare a ofertei contestatorului de către autoritatea contractantă;
– neinformarea de către autoritatea contractantă sau informarea necorespunzătoare a ofertanților privind rezultatele aplicării procedurii de atribuire.


Cu referire la contestațiile formulate de către operatorii economici pe marginea documentației de atribuire, se conturează următoarele pretenții:
• cerinţe restrictive cu privire la experienţa similară, criterii de calificare, specificaţii tehnice;
• menţionarea în cadrul documentaţiei de atribuire a unor denumiri de tehnologii, produse, mărci, producători fără a se utiliza sintagma „sau echivalent”;
• aplicarea criteriilor de atribuire contrare prevederilor legale;
• neglijarea din partea autorităților contractante a obligației de a aduce clarificări asupra documentației de atribuire.


În concluzie, creșterea constantă a numărului de contestații depuse la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor denotă accesibilitatea instrumentelor de recepționare a contestațiilor formulate de către participanții la procedurile de achiziție publică și, nu în ultimul rând, nivelul sporit de încredere în soluționarea justă, rapidă și imparțială a acestora, fapt confirmat și de sondajele de opinii efectuate de către unele ONG-uri.