Rata anuală a inflației va crește până la finele anului curent, după care traiectoria acesteia se va inversa și inflația va coborî spre finele orizontului de prognoză. În primul trimestru al orizontului de prognoză aceasta se va afla sub intervalul de variație al țintei, însă la finele anului 2019 și începutul anului 2020 va urca peste interval. În trimestrul II 2020, rata anuală a inflației va reveni în interval. Inflația de bază va accelera până la finele anului curent, însă se va diminua spre sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare va spori până la finele anului curent, după care se va diminua pe parcursul anului viitor. Ritmul anual de creștere a prețurilor reglementate va înregistra o majorare, cu excepția trimestrului IV 2020. Ritmul anual de creștere a prețurilor la combustibili va avea o traiectorie descendentă până la finele anului 2019, după care va spori neesențial la începutul anului 2020 și va menține o traiectorie relativ constantă spre finele orizontului de prognoză.

Cererea agregată va fi proinflaționistă pe parcursul primilor trei trimestre consecutive și dezinflaționistă pentru restul perioadei de prognoză, se spune înt-un comunicat de presă al BNM.

Pe plan internațional, sfârșitul anului 2018 și începutul lui 2019 au abundat în evenimente care au generat volatilități semnificative pe piețele financiare. Prețul petrolului s-a redus semnificativ pe fondul creșterii producției de petrol a OPEC. Aceasta a determinat OPEC+ să decidă, în ședința din 6 decembrie 2018, ca din 1 ianuarie 2019 să reducă producția de petrol cu 1,2 milioane barili pe zi față de nivelul din luna octombrie 2018. Cotațiile internaționale la materiile prime au fost afectate în continuare de războiul comercial dintre SUA și China, chiar dacă aceste două țări s-au înțeles să înghețe taxele la import până la 31 martie 2019. Evoluția dolarului SUA a continuat să fie definită de politica monetară a Sistemului Rezervelor Federale, însă acesta s-a depreciat în luna decembrie din cauza semnalelor SRF privind intenția de temperare a ritmului înăspririi politicii monetare în anul 2019, a colapsului pieței de valori a SUA, dar și a blocajului parțial al activității guvernului SUA. Evoluția economică a Uniunii Europene a fost marcată de următorii factori: riscul unui Brexit fără acord semnat; tensiunile dintre Italia și UE pe marginea deficitului bugetar excedentar normelor UE și protestele îndelungate ale „vestelor galbene” în Franța. De la 1 ianuarie 2019, în Federația Rusă a fost majorată TVA de la 18 la 20%, ceea ce a contribuit la accentuarea presiunilor inflaționiste.

Comparativ cu prognoza precedentă publicată în Raportul asupra inflației nr. 4, 2018, prognoza actuală a inflației este nesemnificativ inferioară pe întregul orizont de prognoză, cu excepția ultimului trimestru al anului 2019 și a primului trimestru al anului 2020, pe parcursul cărora este similară și, respectiv, superioară. Inflația de bază a fost revizuită în sens descendent până la începutul anului 2020 și ascendent spre finele orizontului de prognoză. Ritmul de creștere a prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, cu excepția trimestrului I 2019. Prognoza actuală a prețurilor reglementate este nesemnificativ superioară în prima jumătate a anului curent și inferioară pentru restul orizontului de prognoză. Prognoza ritmului de creștere a prețurilor la combustibili a fost revizuită în sens descendent până în trimestrul III 2019 și ascendent spre finele orizontului de prognoză.

În condițiile unei cereri agregate modeste, ale unei recolte bogate pentru anumite culturi agricole și ale aprecierii în termeni reali a monedei naționale față de valutele unor țări - parteneri comerciali, rata anuală a IPC a continuat traiectoria descendentă de la începutul anului, diminuându-se de la 2,4% în luna septembrie 2018 până la 0,9% în luna decembrie 2018, plasându-se, astfel, sub intervalul țintei inflației. În cadrul subcomponentelor IPC, traiectoria descendentă a inflației de bază a continuat, fiind susținută de aprecierea în termeni reali a monedei naționale față de valutele unor țări - parteneri comerciali, de efectul perioadei de bază ridicate de la finele anului 2017, dar și de lipsa unor presiuni inflaționiste semnificative din partea cererii agregate. În trimestrul IV 2018, inflația de bază a consemnat valori ușor superioare ratei anuale a IPC. Traiectoria descendentă a ratei anuale a prețurilor la produsele alimentare pe parcursul trimestrului IV 2018 a fost determinată, în principal, de diminuarea prețurilor la fructele proaspete, carne, preparate din carne și de temperarea ritmurilor de creștere a prețurilor la legumele proaspete. În trimestrul IV 2018, rata anuală a prețurilor reglementate a continuat să se mențină în teritoriu negativ ca urmare a impactului din partea unor ajustări de tarife efectuate pe parcursul anului 2018, precum și a persistenței scăderii prețurilor la medicamente. După accelerarea creșterii prețurilor la combustibili până în luna iulie 2018, a urmat o evoluție descendentă a acestora până la finele anului 2018. Rata anuală a inflației a consemnat un nivel inferior celui anticipat pentru trimestrul IV 2018 în cadrul rundei precedente de prognoză. În perioada următoare, rata anuală a inflației va începe o tendință ascendentă ca urmare a creșterii ușoare a presiunilor din partea cererii agregate, dar și a efectelor politicii fiscale. În trimestrul IV 2018, rata anuală a prețurilor în industrie a continuat traiectoria descendentă înregistrată în perioadele anterioare.

În trimestrul III 2018, creșterea economică s-a temperat, astfel rata creșterii PIB a consemnat valoarea de 3,4%, fiind cu 1,8 p.p. inferioară celei din trimestrul precedent. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o majorare de 1,2% a PIB comparativ cu trimestrul II 2018. Creșterea economică, susținută preponderent de producția agricolă și de majorarea exporturilor aferente acesteia din ultimii 2 ani, a fost înlocuită cu una determinată, în mare parte, de activitatea investițională asociată unor programe inițiate la nivel central. Dinamica consumului populației, însă, devine mai modestă și, prin urmare, presiunile asupra prețurilor din partea cererii rămân a fi nesemnificative în perioada de referință, fapt ce a fost confirmat de o evoluție modestă a inflației. În trimestrul III 2018, componenta investițională a fost elementul principal care a contribuit la creșterea activității economice. După evoluția modestă a exporturilor în trimestrul III 2018, datele operative pentru lunile octombrie și noiembrie prezintă semnale de contractare a acestora în trimestrul IV 2018. Totodată, volumul importurilor a continuat să manifeste o dinamică pozitivă în a doua jumătate a anului, dar mai modestă decât cea de la începutul anului 2018. Pe categorii de resurse, creșterea PIB în trimestrul III 2018 a fost determinată, în principal, de contribuția pozitivă din partea evoluției construcțiilor. Indicatorii operativi pentru perioada octombrie-noiembrie 2018 conturează precondiții pentru continuarea creșterii economice și în trimestrul IV 2018. Similar trimestrului precedent, în trimestrul III 2018, populația economic activă și cea ocupată a înregistrat o creștere semnificativă, preponderent, ca urmare a evoluțiilor din sectorul agricol. În același timp, numărul șomerilor a fost inferior celui din perioada similară a anului precedent.

În lunile septembrie-decembrie 2018, dinamica anuală a veniturilor bugetului public național a înregistrat o traiectorie descendentă, în creștere cu 2,4% față de perioada similară al anului 2017. Cheltuielile bugetului public național, de asemenea, au înregistrat evoluții pozitive, în creștere cu 8,4% față de perioada similară al anului 2017. Totodată, conjunctura pieței a menținut trendul de creștere a ratelor dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat alocate, care pe parcursul trimestrului IV 2018 s-au majorat neesențial pe toate tipuri de scadențe.

În trimestrul IV 2018, lichiditatea excesivă a înregistrat un nivel de 8,0 miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul precedent cu 1,3 miliarde lei. Acest volum de lichiditate excesivă a fost generat, în mare parte, de emisiunile monetare ca rezultat al intervențiilor BNM pe piața valutară în perioadele precedente.

Agregatele monetare în trimestrul IV 2018 au înregistrat o dinamică stabil pozitivă în comparație cu trimestrul precedent. Totodată, contribuția principală la această evoluție a fost determinată, preponderent, de modificarea depozitelor la vedere atât în moneda națională, cât și în valută.

Urmând tendința ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei și ca efect al surplusului de lichiditate înregistrat în sistemul bancar, ratele medii ale dobânzilor acceptate de către băncile licențiate atât la credite, cât și la depozite și-au continuat trendul descrescător.