Clientelismul politic sau, altfel spus, utilizarea resurselor publice pentru a recompensa suporterii politici și a obține anumite beneficii este un fenomen răspândit în Republica Moldova. Indiferent de partidul sau alianța de la guvernare, primarii afiliați acestora au șanse mai mari să primească fonduri bugetare decât cei din opoziție și cei independenți. Astfel partidele de la guvernare încearcă să-și păstreze alegătorii. Concluzia aparține expertului Centrului analitic independent „Expert-Grup”, Ion Meleșteanu, care este și autor al unui studiu privind clientelismul politic în Republica Moldova. Studiul a fost prezentat în cadrul unei dezbateri publice organizate de Expert Forum, Fundația Konrad Adenauer și Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est, transmite IPN.

„În cazul bugetului de stat, în perioada guvernării democratice, începând cu alianța de integrare europeană din 2009, mai ales în anii 2012, 2014, se observă o neglijență mai mare față de primarii din opoziție, comparativ cu anul 2009, ultimul an al guvernării comuniste. Pe de o parte, asta poate fi explicat prin faptul că alianța democratică a încercat să compenseze primăriile neglijate în perioada precedentă sau poate reprezenta o neglijare intenționată a opoziției pentru a o determina să-și schimbe culoarea politică”, a menționat Ion Meleșteanu.

În anii caracterizați de migrația politică a aleșilor locali, șansa de finanțare este aproape egală dintre toți primarii, cu diferențe de maximum zece puncte procentuale. Anii alegerilor parlamentare 2009, 2010 anticipate și 2014 sunt caracterizați prin sume totale  mai impunătoare alocate din bugetul de stat către administrația publică locală. Din 2015, anexa la Legea bugetului de stat cu privire la alocațiile pentru investițiile capitale a fost înlocuită cu elementul de transfer cu destinație specială pentru destinație specială.

Expertul recomandă ca repartizarea finanțărilor din bugetul de stat pe diferite proiecte să se facă în baza respectării interesului public, și nu al intereselor partidelor de guvernământ. Să fie stabilite criterii clare de repartizare a surselor financiare, care să nu permită legislativului să intervină cu abordări subiective în listele proiectelor elaborate de Ministerul Finanțelor în cazul planificării finanțelor cu destinație specială pentru investiții capitale. Se recomandă, de asemenea, evaluarea reală a necesităților fiecărei autorități locale, indiferent de culoarea politică, care să includă, pe lângă calculul devizului de cheltuieli, și analiza cost-beneficiu.

Expert Grup a elaborat și o hartă clientelismului politic în Moldova, care poate fi accesată pe site-ul centrului. Harta oferă posibilitatea de a observa clientelismul politic pe parcursul anilor în funcție de: tipuri de fonduri, partide politice, localități.

Florian Seitz, reprezentant permanent în Moldova al Ambasadei Germaniei la Chișinău, a spus că fiecare cetățean achită costurile clientelismului politic. Este un fenomen cu efecte sociale la toate nivelurile. De aceea, este necesar ca societatea să cunoască despre acest lucru.

Hartmut Rank, directorul Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est, Fundația Konrad Adenauer, consideră că identificarea clientelismului va consolida democrația în țară. Or, resursele din bugetul public trebuie alocate comunităților care au nevoie de acestea.

Vedeți mai jos raportul integral.