Guvernul a înregistrat reuşite în cadrul Programului semnat cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit experţilor acestei instituţii, care s-au aflat în R. Moldova timp de două săptămâni. Există însă, susţin ei, şi anumite riscuri.

Printre progresele observate de FMI se numără stabilitatea economică și financiară relativă, perspective favorabile pentru R. Moldova și mai multe criterii de performanță structurală, care au fost îndeplinite. 

Experții au evidențiat și unele riscuri şi anume: incertitudinea pe plan politic, în contextul viitoarelor alegeri parlamentare, riscurile macrofinanciare, legate de tergiversarea eforturilor decisive de curățare a sectorului financiar, și riscurile legate de menținerea ritmului intens de implementare a reformelor pe parcursul unei perioade îndelungate, cu scopul impulsionării ritmului creșterii economice sustenabile.

Potrivit unui comunicat de presă al Fondului, echipa FMI și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord, la nivel de experți, asupra politicilor necesare pentru a finaliza evaluarea a doua a Programului și au avut discuții constructive pe marginea consultărilor pentru anul 2017, prevăzute de Articolul IV al Statutului FMI. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi. Ședința Consiliului de Directori Executivi este programată la moment pentru sfârșitul lunii decembrie. În urma finalizării evaluării Programului, Republica Moldova va avea acces la 15,7 milioane DST (drepturi speciale de tragere) (circa 22 milioane dolari SUA).

„Programul actual se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi; toate criteriile de performanță stabilite pentru finele lunii iunie 2017 au fost respectate cu o marjă semnificativă; multe criterii de performanță structurală au fost îndeplinite, deși unele din ele cu întârzieri”, este precizat în comunicatul Fondului.  

Experții mai spun că R. Moldova a beneficiat de o perioadă de stabilitate economică și financiară relativă de la ultima rundă de consultări, conform prevederilor articolului IV al Statutului FMI. Creșterea economică s-a restabilit în urma crizei și, conform prognozei, se va tempera în 2017 până la circa 3,5 la sută. Inflația, care a atins un nivel maxim de peste 13 la sută în 2015, a înregistrat o descreștere rapidă, însă a depășit nivelul-țintă pentru septembrie 2017, atingând 7,6 la sută, în mare măsură din cauza șocurilor ce țin de ofertă. Executarea bugetului a fost bună în 2017, pe fundalul performanței robuste la venituri. Deși s-au înregistrat întârzieri la capitolul investițiilor capitale, cheltuielile sociale prioritare au fost realizate în volumul scontat. Deficitul contului curent a crescut până la nivelul de circa 6 la sută din PIB în prima jumătate a anului 2017, dar în condițiile unor intrări semnificative de valută, leul moldovenesc s-a apreciat cu 10,9 la sută (comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent) în raport cu dolarul SUA, în timp ce rezervele brute s-au majorat până la 2629 milioane dolari SUA la finele lunii septembrie.

Perspectivele pentru Republica Moldova sunt favorabile. Pe termen mediu, prognozăm o creștere economică de circa 4 la sută, fiind afectată negativ de factori demografici. În anii următori, intermedierea financiară eficientă - facilitată de eforturile decisive de curățare a sectorului financiar - va constitui un factor cheie al creșterii economice pe intern, în timp ce redresarea durabilă a cererii externe din contul principalilor parteneri comerciali va veni în susținerea creșterii exporturilor. În contextul politicilor bugetare curente, riscul ca Moldova să se confrunte cu probleme în deservirea datoriei rămâne scăzut, iar dinamica generală a datoriei publice are un caracter sustenabil.

În același comunicat sunt evidențiate și riscurile semnificative. Printre acestea se numără: incertitudinea pe plan politic, în contextul viitoarelor alegeri parlamentare, riscurile macrofinanciare legate de tergiversarea eforturilor decisive de curățare a sectorului financiar și riscurile legate de menținerea ritmului intens de implementare a reformelor pe parcursul unei perioade îndelungate, cu scopul impulsionării ritmului creșterii economice sustenabile.

Promovarea în continuare a politicilor macroeconomice și financiare prudente joacă un rol cheie în asigurarea creșterii economice durabile. Politica bugetar-fiscală se implementează în concordanță cu angajamentele asumate în cadrul Programului. Bugetul rectificat pentru anul 2017 și bugetul pentru anul 2018 prevăd, într-o manieră oportună, un nivel mai înalt al investițiilor publice și cheltuielilor sociale. Totuși, pe termen mediu, eforturile în domeniul politicii bugetar-fiscale se vor concentra asupra sporirii veniturilor, eficientizării cheltuielilor, în special în ceea ce ține de investiții, și consolidării cadrului bugetar. La capitolul „Politica monetară”, prognozăm o reducere rapidă a ritmului de creștere a inflației pe parcursul anului 2018. După ciclul de relaxare a politicii monetare pe parcursul unei perioade îndelungate, factorii de decizie trebuie să fie pregătiți să revizuiască măsurile de politică monetară în funcție de trendurile inflației prognozate. Sunt binevenite toate eforturile de consolidare în continuare a cadrului de politică monetară prin perfecționarea proceselor pe intern, îmbunătățirea coordonării cu alte instituții și aprofundarea comunicării. A fost menținută stabilitatea financiară. Eforturile ample de curățare a sectorului avansează, deși cu întârziere, inclusiv în ceea ce privește ameliorarea transparenței acționariatului și diagnosticarea băncilor. Acum, este important de accelerat eforturile în acest sens. Printre priorități se numără: transferul drepturilor de proprietate și a controlului asupra băncilor către acționarii care întrunesc condițiile de onorabilitate și profesionalism, finalizarea diagnosticării sistemului bancar și asigurarea integrității datelor din registrele ținute de Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, înființat recent, precum și și consolidarea în continuare a cadrului de reglementare și celui de supraveghere” se mai spune în comunicatul FMI.

------------------------- Experții Fondului mai spun că dinamica reformelor trebuie susținută. pentru a accelera ritmul creșterii economice și a reduce sărăcia. Deși economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere moderată pe parcursul ultimelor două decenii, venitul pe cap de locuitor este sub nivelul înregistrat în statele europene învecinate. Este necesară o abordare complexă pentru a impulsiona creșterea economică, inclusiv prin reformarea sectorului public, consolidarea statului bazat pe drept, îmbunătăţirea investiţiilor în infrastructura publică și capitalul uman, precum și prin reforme de reglementare și instituționale. Trebuie să fie păstrate transparența, responsabilitatea și recuperarea costurilor în sectorul energetic. În afară de aceasta, salutăm eforturile de contracarare a economiei tenebre, fapt ce ar stimula nu doar veniturile la buget, dar și oferta forței de muncă. În acest sens, reforma educaţiei este esenţială pentru dezvoltarea capitalului uman necesar pentru a sprijini creşterea economică în viitor. Este vitală promovarea cu insistență a acestei agende, precum și implementarea ei.

Experții FMI prognozează o creștere PIB în 2017 până la nivelul de circa 3,5 la sută, în timp ce rata inflației a depășit ținta stabilită, în principal în rezultatul șocurilor ce țin de ofertă. Volumul datoriei publice rămânând sustenabil din cauza promovării ordonate a politicilor bugetar-fiscale și surplusul de venituri la buget permit efectuarea unor cheltuieli prioritare suplimentare. Stabilitatea financiară a fost menținută, iar eforturile ferme de curățare a sectorului financiar, însoțite de reforme mai ample, sunt vitale pentru asigurarea unei creşteri mai pronunțate și pentru reducerea sărăciei.