Rețelele de distribuție a gazelor naturale construite în cadrul Programului Național de Gazificare (PNG) până în prezent nu sunt integrate pe deplin în circuitul economic. Constatările în cauză sunt făcute de experții Centrului Analitic Independent Expert-Grup. Aceștia au lansat un apel public, cerând autorităților publice centrale să pună în circuitul economic rețelele de gaze naturale construite în cadrul PNG și să asigurare transparența procesului și protecția intereselor cetățenilor – investitori în rețelele de distribuție, transmite IPN

O mare parte din infrastructura construită prin contribuțiile cetățenilor a rămas fără vreun statut de proprietate definit. Celor care au finanțat această infrastructură nu li s-au recunoscut drepturile de proprietate, astfel persistând riscul ca „gazoductele fără stăpân” să fie revindecate de părți terțe. 

Într-o conferință de presă la IPN, economistul Expert-Grup Sergiu Gaibu a declarat că în 2001-2002 Guvernul a aprobat un șir de documente pe subiectul extinderii rețelelor de distribuție. Însă acestea nu au oferit claritate în privința surselor din care se preconizează a fi finanțate respectivele investiții. În cadrul programului a fost prevăzut un capitol separat privind sursele de investiției, dar nu au fost prevăzute mecanismele de înregistrare și statutul investitorilor privați, în special al cetățenilor, dar și al APL-urilor.

Expertul a menționat că, în pofida deficiențelor la faza de adoptare, proiectul în cauză a triplat lungimea rețelelor de distribuție de gaze. Dar a generat și un șir de probleme nerezolvate până în prezent. Printre acestea se numără și inechitățile tarifare față de asociațiile sau grupurile de consumatori care și-au revendicat proprietatea asupra gazoductelor. Aceștia sunt obligați să achite același preț ca și ceilalți consumatori, fără a fi compensați pentru investiția efectuată. Cheltuielile investiționale (reparații capitale) ale gazoductelor construite de cetățeni și autoritățile publice locale nu sunt incluse în tarif și nu se acumulează în acest scop fondurile necesare.

Pentru soluționarea problemelor existente, experții le propun autorităților o foaie de parcurs în care menționează necesară inventarierea și actualizarea valorii întregii infrastructuri construite în cadrul PNG, cu acceptul proprietarilor. Un alt pas ar fi crearea unei societăți investiționale, care să preia toate activele respective emițând titluri de valoare investitorilor, proporțional valorii actualizate a patrimoniului depus în societate. Experții propun reconcilierea evaluării activelor de distribuție ale întreprinderilor afiliate SA „Moldovagaz” și ale societății investiționale menționate de către un evaluator independent. Ulterior urmează să aibă loc vărsarea tuturor activelor de distribuție a gazelor naturale într-o singură întreprindere cu doi fondatori – SA „Moldovagaz” și societatea investițională.

Expertul Dionis Cenuşa spune că există și un aspect legat de gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care urmează să fie dat în exploatare în 2019, potrivit prognozelor. Până la acel moment trebuie soluționată problema distribuției. „Pentru că este un lucru să aduci gazul până la Chișinău, dar faza următoare este distribuția lui și în condițiile în care noi nu avem o claritate legată de cine și cum administrează rețelele de distribuție, am putea avea o altă problemă legată de distribuire”, a opinat expertul.

Prezent la conferință, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a spus că rețele de gaze sunt un patrimoniu important, pentru care autoritățile publice locale au avut o contribuție enormă, însă nu este clar statutul juridic al acestui patrimoniu, nu este clar cum acesta urmează să fie gestionat. În opinia sa, conceptul propus de Expert-Grup este unul nou, de care autoritățile trebuie să țină cont.

Sursa: IPN