Scriitorul Vladimir Beșleagă își dorește ca articolul 13 din Constituția R. Moldova, care prevede că „limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”, să fie modificat, iar în Constituție să fie scris ferm că limba de stat a R. Moldova este limba română. Acesta a vizitat recent Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” unde s-a afișat cu un poster, pe care scrie „Art. 13 // 31 aug. 2021 Parlamentul R.M. Votează Limba Română”, sugerând astfel deputaților din actualul Parlament ca pe 31 august 2021, ziua în care aniversăm 32 de ani din momentul proclamării limbii române (numită oficial „moldovenească”) drept limbă de stat în RSS Moldovenească, revenirea la grafia latină şi recunoaşterea identităţii lingvistice moldo-române în teritoriul din stânga Prutului, să voteze pentru limba română.

Despre dorința mare a scriitorului și inițiativa acestuia, ca Parlamentul să voteze limba română, scrie Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” într-o postare pe Facebook.
„Zilele acestea a trecut pe la Muzeul de Literatură cuplul Beșleagă. Vladimir Beșleagă este animat de ceva vreme de o Idee Mare, vorba Domniei sale. A venit clocotind de energie și pregătit să se asigure de susținerea colectivului muzeului. Ideea Mare este cu privire la Articolul 13 din Constituție. Iar placatul Domniei sale, lucrat cu propria mână, zice: Art. C. - 13 /// 31 aug. 2021 Parlamentul R.M. Votează Limba Română”, se arată în postarea Muzeului. 
Vladimir Beșleagă este născut la 25 iulie 1931, în Mălăiești, raionul Grigoriopol, Transnistria, URSS. Este un eseist, jurnalist, prozator, scriitor, traducător din Republica Moldova, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 1994, primul legislativ ales în mod democratic.
 
Anul trecut, în cadrul unei campanii inițiată de TVR Moldova, Vladimir Beșleagă spunea că limba Română este piatra de temelie a identităţii poporului român, iar în Republica Moldova, limba vechilor cazanii trebuie să renască din familie. Scriitorul, însă, și-a exprimat regretul că unii politicieni, deşi vorbesc bine limba română, o utilizează pentru a ascunde multe adevăruri. Beşleagă mai spunea că orice om de cultură care ţine la spiritualitatea românească trebuie să ştie cel puţin câteva versuri din marele poeme ale literaturii române.
 
Menționăm că, Ziua de 31 august este marcată în Republica Moldova ca zi a Limbii Române începând cu 1989. Acum 32 de ani, Parlamentul, numit atunci Sovietul Suprem al RSSM, adopta primul set important de legi cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii încă unionale, parte componentă a imperiul sovietic în stare de dezagregare.
 
Atunci, în contextul Perestroikăi, se vorbea de „limbă moldovenească”, dar se admitea deja identitatea acesteia cu limba română, ceea ce constituia o recunoaştere inimaginabilă doar câţiva ani mai devreme. Declaraţia de independenţă din 27 august 1991 menţionează limba română ca limbă de stat, dar Constituţia din februarie 1994 va relua sintagma „limbă moldovenească”.
 
Cu toate acestea, la 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a pronunţat o hotărâre privind interpretarea articolului 13, alineatul 1, afirmând că „Textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei”. Potrivit Hotărârii CCM, denumirea corectă a limbii vorbite in Republica Moldova este limba română.

În 2017, Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv unui proiect de amendare a Legii Supreme în vederea schimbării denumirii limbii oficiale – din „moldovenească”, în română. Inițiativa a fost semnată de un grup din 35 de deputați PLDM, PL și PDM. Însă, pentru ca articolul 13 din Constituție să fie modificat, e nevoie ca 67 de deputați să susțină inițiativa în Parlament.
 
Judecătorii CCM au menționat că proiectul inițiat de grupul de deputați este unul „tehnic” și vine să implementeze hotărârea Curții din 5 decembrie 2013, prin care s-a stabilit că Declarația de Independență face corp comun cu textul Constituției (adoptate în 1994) și prevederile acesteia prevalează asupra textului Constituției. Adică, având în vedere că în Declarația de Independență se menționează că limba oficială în Republica Moldova este „limba româna în baza grafiei latine”, articolul 13 din Constituție, care se referă la „limba moldovenească” urma să fie ajustat la Declarația de Independență.