Fragmente de la o amforă de tip carpo-dacic sau au fost descoperite recent în satul Cărbuna, raionul Ialoveni în gospodăria unor localnici, care efectuau lucrări de îndreptare a terenului.

Potrivit Agenției Naționale de Arheologie, fragmentele vasului au fost depistate în gospodăria lui Alexandru Șpacov și Olga Iastremscaia. Imediat ce informația despre descoperirea unor resturi ceramice a parvenit la Agenția Națională Arheologică, a fost întreprinsă o deplasare la fața locului în scopul prospectării terenului respectiv și a recuperării vestigiilor găsite fortuit, constatăndu-se că este vorba de un punct arheologic nou cu urme slabe de locuire din epoca romană (sec. III d. Hr.).

Vasul a fost lucrat la roată din pastă fină de culoare cenușie, fiind parțial întregit și reconstiuit în desen de către arhiologi, pe baza fragmentelor recuperate. Recipientul avea corpul de formă ovoidală, gâtul scund cilindric și gura cu buza îngroșată la exterior (diametrul gurii - 13 cm), torțile din bandă, cu șănțuire pe latura exterioară și fundul probabil pe suport inelar.

Acest vas, găsit în satul Cărbuna este prima amforă de tip carpo-dacic documentată cert în zona centrală a Republicii Moldova, atestând existența unei locuiri a „dacilor liberi” sau a „carpilor” în sec. III d. Hr. și în această zonă geografică.

Analogii apropiate pentru amfora cenușie de la Cărbuna se găsesc în centrul de olărie de la Pruteni (situat pe malul estic al Prutului Mijlociu) și în așezările și necropolele din sec. III d-Hr. din regiunile est-carpatice ale României, atribuite „culturii carpice” sau „dacilor liberi”.

Alături de resturle acestei amfore cenușii lucrate la roată, la Cărbuna s-au mai găsit căteva fragmente de la o oală lucrată cu mâna din pastă grosieră și de la o amforă romană din pastă zgrunțuroasă de culoare roz-gălbuie, provenind se pare din Heraclea Pontica, binecunoscut centru urban și de producție de pe țărmul sudic al Marii Negre.

Foto: Agenția Națională Arheologică