Două volume despre cartea românească veche şi rară au fost lansate la Biblioteca Naţională. Este vorba despre „Cartea românească veche în Basarabia: Istorie, circulaţie, valoare documentară”, autorul fiind doctorul habilitat în istorie, Igor Cereteu şi „Lumina cărţii la români (secolele XIV-XIX)”, scrisă de academicianul Andrei Eşanu şi doctorul în istorie, Valentina Eşanu, relatează Moldova 1.

„Cartea dintotdeauna a fost inima civilizaţiei, fiind un mijloc indispensabil de cercetare. Cartea trecând prin timpuri, a fost sprijinul spiritual al neamului, participând direct la salvarea identităţii culturale, doar cartea a rămas unitatea noastră spirituală, ca un argument de căpătâi al unităţii neamului nostru”, a declarat directoarea Bibliotecii Naţionale, Elena Pintilei.

Potrivit cercetătorului Ion Cereteu, cărţile bisericeşti au fost pilonul pe care s-a menţinut limba română şi identitatea noastră naţională. Acestea au ajutat poporul să reziste în procesul intens de rusificare de la 1812 încoace. La „Cartea românească veche în Basarabia” a lucrat timp de zece ani, a studiat nouă fonduri de carte şi peste 30 de biblioteci mănăstireşti.  

„Apogeul cercetării cărţii româneşti din Basarabia este pus pe perioada interbelică, după Unirea din 1918 până perioada 1944, atunci au fost publicate de înaintaşii culturii din Basarabia materiale inedite pentru noi, iar odată cu instalarea regimului sovietic în Basarabia acest subiect a fost exclus din mediile de cercetare, fiind considerat lipsit de substanţă”, susţine Igor Cereteu.

Cel de-al doilea volum „Lumina cărţii la români” cuprinde 32 de studii aprofundate pe anumite teme şi probleme care până acum nu au fost cercetate, dedicate cărţii vechi româneşti.

„Toate pe tema cartea veche, cartea care nu este în bibliotecile noastre, dar sunt în bibliotecile străine din Petersburg, Moscova, Varşovia, dar au însemnări pe le că au existat şi au circulat pe teritoriul nostru”, a spus Valentina Eşanu, autoare.

Cele două volume fac parte din seria Basarabia şi au fost editate cu sprijinul Academiei Române, Institutului de Arheologie din Iaşi, Muzeului Brăilei „Carol I”, Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Institutului de Istorie.