Anul acesta se împlinesc 161 de ani de la Mica Unire și în curând vom sărbători centenarul Mării Uniri, înfăptuită la Alba-Iulia. Unirea de la 24 ianuarie 1859 a fost posibilă datorită domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a reușit, în scurta sa domnie, să creeze un stat modern.

10 lucruri pe care trebuie să le ținem minte despre Mica Unire din 24 ianuarie 1859

1. Mica Unire a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și a însemnat unirea Moldovei cu Țara Românească.

2. Unirea Principatelor este unul dintre evenimentele de referință în istoria României și este legată de numele lui Alexandru Ioan Cuza. Aceasta a fost posibilă după numirea lui Cuza ca domnitor al ambelor principate. În Moldova a fost ales la 5 ianuarie și în Țara Românească la 24 ianuarie 1859.

3. Alexandru Ioan Cuza a fost pârcălab de Galați, în timpul lui Grigore Ghica. În urma adunărilor ad-hoc din Moldova și a falsificării acestora, Cuza va renunța la funcție.

4. Demersurile pentru înfăpturirea unirii începuseră încă din anul 1848. În acest an, domnitorul Moldovei-Mihail Sturdza și domnitorul Țării Românești-Gheorghe Bibescu au creat o punte culturală și economică între cele două principate. Iar rezultatul politicii lor interne a fost uniunea vamală dintre cele două.

5. Sfârșitul Războiului Crimeii a creat un context european favorabil pentru evenimentul ce se pregătea în Principatele Române. Datorită semnării Tratatului de la Paris, românii au obținut ajutorul britanicilor și francezilor. Tot acum era momentul câștigării independenței față de Imperiul Țarist și cel Otoman.

În timpul domniei lui Cuza s-au pus bazele României moderne

6. Înaltă Poartă, dar și Austria consideră alegerea aceluiaș domnitor, în ambele principate, ca o încălcare a Convenției de la Paris. Însă, în actul oficial nu era menționat faptul că domnitorul ales nu poate îndeplini aceași funcție, atât în Moldova cât și în Țara Românească.

7. În cei 7 ani de domnie, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele României moderne. A fost creat primul guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Au fost concepute Codul Civil și Codul Penal, inspirate de cele al Franței. S-a dat legea învățământului primar obligatoriu. S-au înființat și primele universități din țară, cea de la Iași care azi îi poartă numele-1860 și Universitatea București-1864. Alături de Kogălniceanu vor fi inițiate o serie de reforme: electorală, agrară, a justiției, a învățământului și secularizarea averilor mănăstirești.

8. La 5 octombrie 1864 va fi înființată și Școala Națională de Arte Frumoase de la București. Această instituție va fi condusă de pictorul Theodor Aman.

9. Sub domnia lui Cuza va fi construită prima linie ferată pe ruta București-Filaret-Giurgiu. Linia avea 70 de kilometri și era construită de compania engleză Barkley-Stanisforth. Va fi inaugurată la 19/31 octombrie 1869 de către regele Carol I. În anul 1870 calea de acces către Dunăre a fost prelungită cu alți 2,6 kilometri.

10. Cuza crease premisele pentru redactarea la 1 iulie 1866 a primei Constituții a României. Documentul fusese redactat după abdicarea lui Cuza la 11 februarie 1866.