Muzeul Național de Artă al Moldovei, în colaborare cu Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, a vernisat miercuri, 15 ianuarie, o expoziție de artă plastică contemporană, inspirată din creația eminesciană, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, directorul instituției-gazdă, Tudor Zbârnea a menționat că expoziția a fost organizată în contextul evenimentelor dedicate Zilei Naționale a Culturii și este prilejuită de aniversarea a 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. „Au fost expuse 39 de lucrări de pictură şi grafică din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, precum şi alte şapte lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Literatură”, a precizat sursa citată.

Tudor Zbârnea a subliniat că chipul şi opera lui Mihai Eminescu au fost reflectate în diverse genuri ale artelor plastice. Portretele, compoziţiile figurative sau simbolice, peisajele sunt legate atât de opera, cât şi de viaţa şi personalitatea lui Eminescu. Ecourile operei eminesciene sunt prezente în tablourile pictorilor prezenţi în expoziţie: Andrei Sârbu -„De treci codrii de aramă”, Ghenadie Tâciuc - „Metamorfoze”,  Ghenadie Jalbă – „Pe lângă plopii fără soţ”, Eleonora Romanescu –„După Scrisoarea a treia de Mihai Eminescu”,  Ştefan Florescu – „Doi copaci”, Ilie Cojocaru –„Închinare poetului”, Vasile Moşanu – „Sărmanul Dionis”, Anatol Rurac –„Luceafărul”, Gheorghe Oprea – „Hiperion”, Ion Daghi – „Val conceptual” etc. Au valorificat creaţia poetului în compoziţii tematice inspirate autori ca: Maria Mardare, Igor Isac, Alexei Katalnikov, Tudor Zbârnea, Petru Tulei, Ion Stepanov şi Vasile Naşcu.

Președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Dumitru Bolboceanu, a specificat că în cadrul expoziției poată fi admirată pe simeză linogravura „Arborele Eminescu” de Aurel David - lucrare de grafică supranumită imagine simbol, una dintre operele consacrate, concepută prin prisma viziunii romantice a relaţiei dintre spirit şi materie.

Potrivit organizatorilor, lucrările oferite de către Muzeul Naţional de Literatură „M. Kogălniceanu”: „Mihai Eminescu” (1974) şi „Eminescu în bojdeuca lui Creangă” (1976) de Mihail Grecu; „Cumpăna cu două ciuturi” (2002) de Iurie Platon, „Eminescu” (1986) de Alexei Catalnicov, „Eminescu” (1989) de Vespasian Lungu, „Eminescu” (1989) de Alexandr Neforosov şi goblenul „Luceafărul” (1979), realizat de Elena Bontea, constituie alte piese de rezistenţă ale expoziţiei.

Expoziția va fi deschisă pentru vizitatori până în data de 2 februarie.