Ion Tighineanu, noul președinete al Academiei de Științe, a oferit un interviu pentru Deschide.MD asupra proiectelor științifice de anvergură mondială, la care participă savanți din Republica Moldova. Tighineanu se identifică drept „moldovean de etnie română și vorbește românește”. Savantul, de formație nanotehnolog, a explicat cum nanotehnologia a dus faima Republicii Moldova în întreaga lume.

— Are AȘM viitor într-o lume în care tehnologiile se dezvoltă în progresie geometrică? Cum participă instituția la acest progres?

— Evident, într-o lume în care tehnologiile evoluează vertiginos, Academia este un actant nemijlocit în acest proces și are viitor, fiindcă școlile științifice, conduse de membrii Academiei, ocupă pozițiile-cheie în dezvoltarea cercetărilor științifice și elaborarea tehnologiilor noi în diverse domenii. Să nu uităm că anume Academia de Științe a fost entitatea care și-a asumat responsabilitatea de a integra știința moldavă în spațiul european de cercetare, Republica Moldova fiind prima țară din Comunitatea Statelor Independente și Parteneriatul Estic, care s-a asociat la programele europene Cadru. Acordul de asociere a fost semnat în octombrie 2011, iar din ianuarie 2012 echipele noastre de specialiști  au beneficiat pe deplin de avantajele asocierii și au adus, prin intermediul colaborării cu echipe elitare din UE, excelența în cercetare acasă.

— La ce proiecte științifice actuale, de renume, participă savanții din Republica Moldova, inclusiv membrii AȘM?

— Voi menționa proiectul „SPINTECH”, finanțat de Comisia Europeană cu un milion de Euro prin programul Orizont-2020. Acest proiect, coordonat de acad. Anatol Sidorenco de la Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „Dumitru Ghițu”, este focalizat pe crearea capacităților de cercetare în domeniul spintronicii, în special, prin dezvoltarea tehnologiilor avansate pentru design-ul și producerea valvelor de spin supraconductoare. Cercetătorii din cadrul Institutului de Zoologie participă la crearea unei rețele de cooperare interdisciplinară în bazinul Mării Negre pentru monitorizarea durabilă a migrației compușilor toxici în mediu, evaluarea stării ecologice și a impactului substanțelor dăunătoare asupra sănătății umane, și prevenirea expunerii populației, proiectul fiind finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (coordonator de proiect – dna Elena Zubcov, membru corespondent al AȘM). Proiectul european NanoMedTwin, cu un suport financiar de un milion de Euro din partea Comisiei Europene, are în calitate de obiectiv crearea capacităților în domeniul nanotehnologiilor la intersecție cu medicina. Acest proiect, pe care am onoarea să-l coordonez, este în curs de realizare de către Universitatea Tehnică a Moldovei, în strânsă colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, precum și cu instituții-partenere din Occident. Sunt în curs de realizare și alte proiecte importante din domeniile științelor vieții, științelor exacte și inginerești, precum și din domeniile științelor sociale, economice, umanistice și studiul artelor.

— Academia de Științe a fost dintotdeauna o citadelă a românismului în Republica Moldova, pronunțându-se pentru instituționalizarea limbii române la toate nivelurile. Cum vă poziționați dumneavoastră din punct de vedere identitar, lingvistic? Veți promova, de la înălțimea noii dvs. funcții, colaborarea științifică dintre Republica Moldova și România?

— Mă consider moldovean de etnie română și vorbesc românește. În calitatea mea de președinte al AȘM voi promova crearea unui spațiu științific și cultural comun pentru Republica Moldova și România, realizarea proiectelor transfrontaliere și europene, crearea comisiilor mixte ale AȘM și Academiei Române pe probleme de interes comun etc.

— Ce întreprinde Academia pentru a-și ridica ratingul? Există un studiu asupra felului în care este percepută AȘM de către cetățeni? 

— În perioada aprilie 2015 – mai 2017, Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova a măsurat încrederea populației în Academia de Ştiinţe a Moldovei. Conform sondajelor sociologice, indicatorul total al aprecierii pozitive a constituit 45%, în aprilie 2015, și 43%, în mai 2017. La finele anului 2015, AȘM se situa pe locul al treilea la capitolul încrederea populaţiei în diferite instituţii sociale şi politice (după Biserică și presă). Pentru ridicarea ratingului instituției, Academia de Științe a Moldovei va conlucra cu societatea civilă, își va asuma rolul de consultant al societății. În particular, în cazul unor probleme majore pentru comunitate, membrii AȘM vor veni cu viziuni, propuneri și eventuale soluții. Voi menționa în context că, în cadrul secțiilor de științe ale AȘM, au loc audierile publice ale rapoartelor pentru toate proiectele de cercetare finanțate de la bugetul de stat, aceste audieri fiind accesibile online pentru întreaga societate.

— Care este bugetul Academiei pentru 2019? Este AȘM o instituție finanțată exclusiv din bugetul de stat sau are și propriile surse de finanțare?  

— Bugetul AȘM pentru 2019 este de 24 milioane de lei, cca 15% fiind surse extrabugetare câștigate prin granturi sau prestarea serviciilor.

— Care este salariul mediu în cadrul AȘM? Ce salariu va avea un tânăr om de știință la AȘM? Dumneavoastră ce salariu aveți? 

— În conformitate cu modificările operate la Codul cu privire la știință și inovare, anul trecut institutele de cercetare ale AȘM au trecut în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Actualmente AȘM nu dispune de subdiviziuni de cercetare. Salariul mediu calculat al unui angajat din cadrul AȘM constituie cca 5300 lei, salariul mediu în cadrul celor trei secții de științe ale AȘM constituie cca 10 mii de lei, salariul președintelui este de peste 12 mii de lei.

— În calitate de savant în domeniul nanotehnologiei, la ce nivel se află această știință în Republica Moldova? Ce descoperiri au fost făcute în domeniu, eventual, invenții aplicabile și vandabile?

— Nanotehnologiile au dus faima Republicii Moldova în lumea întreagă: suntem invitați să prezentăm elaborările noastre nanotehnologice la cele mai prestigioase foruri științifice internaționale, inclusiv prin rapoarte plenare, lucrările noastre sunt publicate în prestigioase reviste internaționale și sunt citate de către experți din toată lumea. A devenit deja o frumoasă tradiție ca rezultatele noastre de rezonanță să fie selectate și plasate pe coperta revistelor, precum și apreciate de portaluri internaționale. Ultima elaborare de unicat este aerogalnitul – primul material artificial cu proprietăți duale hidrofile si hidrofobe, care concomitent atrage și respinge apa. Datorită multitudinii de aplicații în diverse domenii, descoperirea aerogalnitului a avut o puternică rezonanță internațională, fiind apreciată și de portalul Physics World (Lumea fizicii) din Marea Britanie, vedeți https://physicsworld.com/a/hydrophobic-or-hydrophilic-aero-gallium-nitride-is-both/. Actualmente elaborăm diferite dispozitive electronice în baza aerogalnitului și suntem în căutarea investițiilor pentru implementarea lor în practică.

— Există o practică la nivel global, îndeosebi în Asia, de a marginaliza științele umaniste și de a le promova pe cele naturale. Cum vedeți dumneavoastră această tendință, e aplicabilă și în cazul Republicii Moldova?

— Suntem un popor cu o istorie bogată, cu tradiții și obiceiuri, cu oameni care au creat adevărate valori în domeniul literaturii și artei, au promovat patrimoniul cultural material și imaterial. Voi menționa doar două direcții de implementare a rezultatelor obținute în domeniul științelor umaniste. În opinia mea, cea mai importantă direcție este educația, deoarece societatea devine puternică atunci când cunoaște istoria, cinstește limba, respectă tradițiile strămoșești, sărbătorile naționale. Atrag atenția și asupra uneia dintre direcțiile care demonstrează cu prisosință că realizările performante din domeniul științelor umaniste pot fi explorate cu succes în economie. Este vorba de sectorul turismului, actualmente promovat la nivel național și internațional. Cunoștințele obținute în domeniul istoriei, arheologiei, etnologiei, artei, literaturii pot fi valorificate prin includerea în rutele turistice, mai ales pentru străinii care vin să ne re(descopere) țara.

Sunt ferm convins că marginalizarea științelor umaniste poate să aducă prejudicii mari științei în ansamblu, culturii și educației societății în particular. Personal pledez pentru dezvoltarea tuturor științelor, cu o susținere adecvată din partea statului.

— Ați urmărit ultimele evenimente în jurul publicării primei imagini cu o gaură neagră? Cum a fost apreciată descoperirea în mediul academic din RM? Avem savanți care participă la asemenea procese științifice la nivel mondial?

— Astronomii au reușit să obțină imaginea unei găuri negre situată într-o galaxie îndepărtată, cunoscută drept M87. Este vorba de o gaură neagră uriașă, care are o masă de 6,5 miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui și se află la o distanță de 55 milioane de ani-lumină de Pământ. Imaginea de unicat a fost înregistrată de o rețea de opt telescoape din întreaga lume, folosind o tehnologie numită “Very-Long-Baseline-Interferometry”. Câmpul gravitațional al unei găuri negre este atât de puternic, încât nici măcar lumina nu poate scăpa odată intrată în interiorul ei.

Indiscutabil, mediul academic din Republica Moldova a rămas impresionat de prima imagine obținută a acestui fenomen. Studierea găurilor negre are scopul de a dezvălui natura spațiului și timpului. Savanții noștri efectuează cercetări ce țin de teoria gravitației prin participare la realizarea unor proiecte finanțate de Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, Federația Rusă, teoria gravitației având legătură directă cu evoluția găurilor negre.

— Sunteți originar din satul Sofia, raionul Drochia. Se spune că acest sat a dat mulți oameni de știință, medici. L-am putea considera drept o sursă de creiere în Republica Moldova?... 

— Sigur că este o sursă de creiere. Apropo, numele Sofia simbolizează înțelepciune (Sofia era, de altfel, zeița înțelepciunii la greci). Satul Sofia a demonstrat această semnificație. Vă dau un exemplu. La finele perioadei interbelice, sofienii au strâns mână de la mână și, reușind să adune o sumă necesară de bani, au decis să construiască a treia școală în sat. A fost o investiție rațională a locuitorilor în viitorul satului natal. Astăzi satul Sofia este cunoscut prin oamenii săi nu doar în Republica Moldova, dar și departe de hotarele țării. Printre personalitățile originare din Sofia voi menționa regretații Nicolae Filip, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei; Ion Hăbășescu, membru corespondent; Lidia Istrati, deputat în Parlament și semnatară a Declarației de independență a Republicii Moldova, precum și poetul Iulian Filip, inginerul Valeriu Schițco, medicii Iulian Glavan și Boris Curajos, profesorii universitari Nicanor Babără și Nicolae Romandaș, economistul Andrei Conișescu ș.a.