S-a împlinit un an de la trecerea în neființă a îndrăgitului interpet Iurie Sadovnic. Vestea tragică, despre faptul că interpretul a fost găsit împușcat în casă, a zguduit o țară întreagă și a lăsat durere în sufletele tuturor celor care i-au cunoscut creațiile.

Iurie Sadovnic a trecut la cele veșnice la 7 iunie 2021. Artistul a fost depistat împușcat în casă de căre soția sa. Imediat Poliția a transmis primele informații: bărbatul în vârstă de 69 ani și-ar fi aplicat o plagă prin împușcătură în regiunea capului, în urma căreia a decedat. 

Înainte de a se împușca interpretul a lăsat un bilețel de adio în care scria că a obosit de boli și nu vrea să fie pentru nimeni o povară.

Iurie Sadovnic a fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare. Au venit să-l petreacă o mulțime de oameni care l-au cunoscut, printre care mai mulți interpreți autohtoni, politicieni, prim-ministrul interimar de atunci Aureliu Ciocoi, directorul Institutului Cultural Român, Valeriu Matei, maestrul Eugen Doga, reprezentanți ai Primăriei Chișinău și alții. În fața bisericii, dar și la Cimitirul Central, mulțimea i-a oferit maestrului ultimele aplauze, a ținut un minut de reculegere și a depus flori.

 

Printr-un decret semnat de președintele R. Moldova, Maia Sandu, ziua de 9 iunie 2021, când au avut loc funeraliile interpretului Iurie Sadovnic, a fost declarată zi de doliu național în toată țara. 

Autoritățile din Orhei, anunțau în iunie 2021 că un Festival al Chitarelor va avea loc în memoria și cinstea îndrăgitului interpret Iurie Sadovnic, iar o stradă din Susleni îi va purta numele. 

Iurie Sadovnic s-a născut pe 14 decembrie 1951, în localitatea Jura, raionul Rîbnița, RSSM. A fost un muzician și cântăreț de muzică ușoară și folk. A fost bine-cunoscut pentru stilul său de interpretare în care punea accentul pe chitară. A activat ca solist al formațiilor vocal-instrumentale „Haiducii din Susleni”, formația „Haiducii” a Institutului de Arte (1968—1973), formația „Sonor” (1973—1976), formația de jazz din Nikolaev (în perioada serviciului militar, 1970—1972), „Contemporanul” (1977-1978) și „Bucuria” (1979-1982) ale Filarmonicii din Chișinău. În 1983 a fondat formația „Legenda”, care a activat până în 1993. A fost membru PCUS.

În 1999 a lansat volumul de poezie „Am să plec în Codru verde”.

A fost distins cu titlul de Artist emerit al RSSM (1984), cu Medalia „Meritul Civic” (1993), cu medalia „Mihai Eminescu” (2000) și cu titlul de Artist al Poporului al Republicii Moldova (2011) și Ordinul Republicii (2015).

Interpretul este cunoscut îndeosebi pentru șlagărele „Dragă o Tee”; „Mândro, cui mă lași pe mine”; „Noi pace vrem”; „Demnitate și altele”.