În perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, au fost înregistrate 448 de cazuri de discurs de ură, ceea ce reprezintă de 2,3 ori mai multe cazuri față de anul 2019, când au fost înregistrate 190 de cazuri în cadrul campaniilor electorale pentru alegerile parlamentare și alegerile locale generale.

Acestea sunt datele raportului Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1/15 noiembrie 2020, prezentat astăzi de Asociația Promo-LEX, în cadrul unui eveniment online.

Conform datelor Promo-LEX, în perioada electorală, cei mai afectați de discurs de ură și instigare la discriminare au fost concurenții electorali și susținătorii acestora, politicienii și membrii partidelor politice  – 371 de cazuri; urmați de femei – 65 de cazuri, persoanele cu dizabilități  – 57 de cazuri și persoanele LGBTI  – 29 de cazuri.

Pe de altă parte, tot concurenții electorali și politicienii sunt cei care au utilizat discursul de ură și instigarea la discriminare în campanie. Cel mai des, acest tip de discurs a fost utilizat de către Reanto Usatîi, Partidul Politic Partidul Nostru  – 152 cazuri, Bogdan Țîrdea, PSRM  – 25 cazuri și Igor Dodon, afiliat PSRM – 23 cazuri. În același timp, cei mai afectați concurenți electorali au fost președinte Igor Dodon  – 112 cazuri și Maia Sandu – 80 de cazuri.

Conform rezultatelor monitorizării, mass-media online rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură și instigare la discriminare. Astfel, cele 448 de cazuri identificate în context electoral au fost răspândite de 219 surse media, dintre care cele mai multe au reprezentat media online.

Potrivit autoarei raportului, Irina Corobcenco: ”Datele raportului confirmă faptul că dinamica acestui tip de discurs crește în intensitate în perioada pre electorală și electorală și descrește odată cu încheierea acesteia. Pe de o parte, concurenții electorali și politicienii ar fi bine să țină cont de responsabilitatea pe care o au pentru retorica bazată pe prejudecăți care favorizează diverse cazuri de discriminare, homofobie, inegalitate etc. Iar pe de altă parte, autoritățile publice trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura prevenirea discursului de ură și instigare la discriminare în campaniile electorale, atât în spațiul public, cât și pe platformele TV, Radio și online.”

Victor Munteanu, director Departamentul Justiție și Drepturile Omului:, Fundației Soros Moldova ”Grija pentru contracararea discursului de ură și a instigării la discriminare, lansate în spațiul public,  pare exagerată pentru unii. Dar istoria ne dovedește că acestea pot degenera în adevărate crime împotriva umanității și tragedii umane de dimensiuni incomprehensibile pentru mintea omului. Atunci, însă, e prea târziu.”

În contextul recomandării CEC către Curtea Constituțională ca atribuțiile de monitorizare și sancționare a discursului de ură în campania electorală să fie preluate de Consiliul pentru Egalitate, Evghenii Alexandrovici Goloșceapov a menționat: ”În procesul de monitorizare și de sancționare pot fi implicate Comisia Electorală Centrală, Consiliul pentru Egalitate, dar și alte instituții. Depinde care mecanism va funcționa, va fi mai eficient și mai viabil. Noi ne dorim să vedem reacții prompte ale liderilor partidelor politice atunci când sunt înregistrate mesaje de ură și discriminare din partea membrilor acestora.”

Mara Georgescu, Departamentul Antidiscriminare, Consiliul Europei: ”Nu poate fi elaborat un mecanism, care să măsoare discursul de ură, până și judecătorii din cadrul Curții Europene a Drepturilor Omului au o poziție clară cu privire la utilizarea discursului de ură, iar acest lucru arată complexitatea fenomenului din perspectiva drepturilor omului și ne demonstrează că fiecare caz trebuie documentat și judecat corespunzător.”

Tatiana Buraga, Consiliul Audiovizualului: ”Este regretabil că discursul de ură există în spațiul mediatic.”

Una dintre principalele recomandări ale raportului este adoptarea proiectului de lege nr. 301/2016 privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată.