Legislația electorală a Găgăuziei trebuie revizuită și armonizată cu legislația electorală națională, susține directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boţan. Declarația vine în contextul în care anterior, autoritățile de la Comrat declarau contrariul și cereau Chișinăului să-și modifice legislația în conformitate cu normele juridice ale Găgăuziei.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Igor Boțan a declarat că pentru alegerea Adunării Populare din Găgăuzia a fost elaborată și adoptată o lege specială, care în linii mari reflecta modalitatea de alegere din Republica Moldova. În 2015, Adunarea Populară din autonomie a adoptat Codul Electoral al Găgăuziei, cu scopul de a aduce legislația din regiune în conformitatea cu legislația națională.

Codul Electoral al Găgăuziei, în linii mari, reflectă procesele la nivel național. Și dacă citim atent Codul Electoral al Găgăuziei, ajungem la concluzia că, în mare măsură, este similar cu cel al Republicii Moldova. Acum există o problemă și această problemă este că Codul Electoral al Găgăuziei al fost adoptat în 2015, dar între timp la nivel național au avut loc un șir de procese foarte importante”, susține directorul ADEPT.

Expertul punctează revenirea la alegerea directă a șefului statului – în 2016 – când au fost introduse schimbări substanțiale în Codul Electoral. Au fost revăzute noțiunile. În 2017 a avut loc modificarea sistemului electoral pentru parlamentare, trecându-se de la sistemul proporțional la cel mixt. Au urmat și alte modificări serioase în Codul Electoral legate de procese colaterale, dar foarte importante pentru procesul electoral. Este vorba despre adoptarea unui nou Cod al Serviciilor Audiovizuale, un nou Cod Administrativ și multe alte lucruri, care au influențat modificarea Codului Electoral al Republicii Moldova. În 2019 s-a revenit la sistemul proporțional.

Codul Electoral al Găgăuziei a rămas la nivelul anului 2015 și Comisia Electorală din regiune a elaborat un proiect de lege de modificare a documentului. Însă, marea problemă ține de faptul dacă Adunarea Populară, în cele două luni sau chiar mai puțin până la expirarea mandatului, reușește să modifice legislația electorală, astfel încât schimbările care au avut loc în domeniile conexe cu alegerile să fie aduse la zi.

Toate aceste lucruri sunt încă în suspans, de aceea am hotărât să vorbim despre ele în avans, astfel încât să transmitem un mesaj că organizațiile societății civile, care urmăresc procesul electoral, atrag atenția că aceste probleme trebuie soluționate”, precizează directorul ADEPT.

De precizat că acum jumătate de an, Comisie Electorală a Găgăuziei a venit cu o propunere ce i-ar permite să-și legifereze statutul de instituție permanentă în legislația R.Moldova. Reprezentanții Comratului au expediat o solicitare în adresa Comisiei Electorale Centrale prin care au propus delegarea unui reprezentant de la Chișinău în scopul creării unui grup de lucru pentru armonizarea „legislației curente”. Mai exact, aceștia au propus elaborarea proiectelor de legi „cu privire la modificarea legislației actuale a R.Moldova ce ține de statutul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”.

Detalii: DOC // Comratul vrea legalizarea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei de către Chișinău

Menționăm că autoritățile de la Chișinău nu recunosc statutul permanent al Comisiei Electorale a Găgăuziei. Mai exact, în cadrul fiecărui scrutin care are loc pe teritoriul R.Moldova, inclusiv UTA Găgăuzia, CEC dispune crearea consiliilor electorale al circumscripțiilor electorale (CECE), activitatea cărora este reglementată de Codul Electoral al R.Moldova. Astfel, acestea activează doar în perioada electorală. Din componența fiecărui CECE, de regulă, fac parte doi reprezentanți ai instanțelor de judecată și 2 reprezentanți din partea autorităților publice locale. Totodată, candidaturile celorlalți membri ai CECE se propun de către partide politice reprezentante în Parlament. Numărul rămas de membri, dacă acesta nu este suficient, se completează de CEC din Registrul funcționarilor electorali.

Totuși, autoritățile de la Comrat au propriul „Cod Electoral”, recunoscut doar în raza autonomiei. Potrivit acestuia, Comisia Electorală a Găgăuziei este compusă din 9 membri, propuși de Adunarea Populară a Găgăuziei (3 membri), bașcanul Găgăuziei (3 membri) și instanțele de judecată (3 membri). Instituția respectivă are un statut permanent cu un mandat de 5 ani.