Conform datelor SIS prezentate deputatului Chiril Moțpan, în cazul răpirii mai multor cetățeni moldoveni de către structurile ilegale din Transnistria ar fi vorba de o acțiune de răzbunare pentru reținerea de către autoritățile constituționale a unui fost milițian din Camenca, care a fost implicat, în 2015, în răpirea mai multor cetățeni ai Republicii Moldova de către autoritățile transnistrene. Totodată, potrivit SIS, 158 de cetățeni ai Republicii Moldova ce activează în diverse autorități publice naționale dețin și cetățenia „rmn”. 119 dintre aceștia activează în cadrul instituțiilor de drept/forță ale Republicii Moldova, iar 41 dintre ei au acces la informații considerate secret de stat.

SIS afirmă că, în repetate rânduri, a atras atenția organelor de urmărire penală asupra acestor situații.

Deputatul Chiril Moțpan a susținut un briefing de presă pe subiectul răpirilor criminale ale cetățenilor RM de regimul de la Tiraspol și inacțiunile CUC în acest sens. Joi a avut loc o ședință a Comisiei Unificate de Control, în cadrul căreia Chișinăul a propus să se discute despre răpirea cetățenilor moldoveni de către organele de forță de la Tiraspol, dar partea transnistreană a exclus subiectul.

Deputatul Chiril Moțpan a primit recent un răspuns la interpelările repetate către Serviciul Informații și Securitate. 

În răspuns, oficialii SIS au pornit de la constatarea corectă că acțiunile regimului separatist de la Tiraspol se încadrează la capitolul încălcarea drepturilor omului și în mai multe infracțiuni prevăzute de Codul Penal: răpirea unei persoane, privațiunea ilegală de libertate, violarea dreptului la libertatea întrunirilor, reținerea sau arestarea ilegală, organizarea sau conducerea unei formațiuni paramilitare neprevăzute de legislația Republicii Moldova, precum și participarea la o astfel de formațiune. SIS recunoaște că aceste acțiuni sunt „o gravă amenințare la adresa securității naționale, cu impact distructiv asupra realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în raport cu cetățenii Republicii Moldova” și afirmă că ar fi sesizat permanent, inclusiv pe parcursul anilor 2019-2020, organele procuraturii asupra abuzurilor realizate de către exponenții regimului de la Tiraspol.

„Or, începând cu 2005, atunci când SIS a fost lipsit de atribuțiile în domeniul urmăririi penale, și începând cu 2012, după adoptarea Legii privind activitatea specială de investigații și a modificărilor la Codul de Procedură Penală, ar rezulta că SIS a fost lipsit de posibilitatea de a investiga extrem de multe ilegalități cu excepția cazului în care acest lucru ar fi solicitat de Procuratură, în momentul în care anume Procuratura ar decide pornirea urmăririi penale și oportunitatea unor măsuri de investigație operativă. Or, în acest caz, investigațiile ar deveni posibile doar după comiterea infracțiunii, iar prevenția ei cu ajutorul măsurilor operative ar fi imposibilă”, spune Moțpan.

Deputatul constată că SIS nu poate porni măsuri operative cu de la sine putere chiar și atunci când constată ilegalități, dar nu a primit „undă verde” din partea Procuraturii. „Avem nevoie de o discuție publică în care aceste probleme să fie clarificate, de poziții clare atât din partea societății civile, cât și din partea reprezentanților structurilor de forță, pentru a decide ce ar trebui inclus într-o lege care să reglementeze în mod adecvat activitatea SIS și să-l transforme într-un autentic apărător al securității statului Republica Moldova”.

Astfel, reprezentanții SIS au calificat deschis activitatea structurilor de la Tiraspol drept „infracțiuni contra ordinii constituționale” și „activități extremiste orientate la subminarea integrității teritoriale și violarea drepturilor omului”. „Mi s-a comunicat că există proiecte legislative care ar permite demararea unor măsuri investigative sub mandat de securitate, nu sub mandat de urmărire penală, dar adoptarea acestora a fost blocată de Parlamentul Republicii Moldova. În plus, solicitările repetate ale SIS de a declara organizația paramilitară denumită „ministerul securității de stat” al Transnistriei drept organizație extremistă – ceea ce ar fi permis interzicerea activității acestei structuri pe teritoriul Republicii Moldova – au rămas fără răspuns coerent din partea Procuraturii Generale, care nu a permis SIS să efectueze orice alte operațiuni în afară de simpla „culegere a informației”. SIS menționează că, pe parcursul anului 2020, a sesizat Procuratura Generală cu privire la 10 cazuri de privațiune ilegală de libertate a cetățenilor Republicii Moldova de către structurile separatiste din Transnistria, solicitând pornirea urmăririi penale. Niciuna dintre aceste cereri nu s-a soldat cu o finalitate juridică din partea organelor procuraturii”, a spus Moțpan.

Conform datelor prezentate de SIS, ar fi vorba de o acțiune de răzbunare a structurilor ilegale din Transnistria pentru reținerea de către autoritățile constituționale a unui fost milițian din Camenca, care a fost implicat, în 2015, în răpirea mai multor cetățeni ai Republicii Moldova de către autoritățile transnistrene. La moment, în arestul ilegal al structurilor din Transnistria s-ar afla doi cetățeni ai Republicii Moldova, A. Glijin și S. Menzarari, regimul de la Tiraspol mizând pe un eventual schimb al lor pentru persoana reținută de autoritățile de la Chișinău. SIS afirmă că ar fi identificat 5 persoane care au fost implicate în sechestrările cetățenilor Republicii Moldova, și că ar fi solicitat de la Procuratura Generală pornirea urmăririi penale pe numele acestora. La moment, Procuratura Generală nu ar fi răspuns, din nou, nimic...

„Ceea ce este și mai îngrijorător decât aceste inacțiuni sau blocări ale inițiativei este faptul că amenințarea unor răpiri continuă să planeze asupra mai multor angajați ai structurilor de forță ale regimului de la Chișinău”, a  spus Moțpan.